https://web.archive.org/web/20220331162809/https://ro.wikipedia.org/wiki/Pisica_lui_Schr%C3%B6dinger #alternate Modificare Wikipedia (ro) IFRAME: https://archive.org/includes/donate.php?as_page=1&platform=wb&referer=h ttps%3A//web.archive.org/web/20220331162809/https%3A//ro.wikipedia.org/ wiki/Pisica_lui_Schr%C3%B6dinger Wayback Machine https://ro.wikipedia Go Dec MAR Jul Previous capture 31 Next capture 2021 2022 2023 success fail About this capture COLLECTED BY Collection: Ukrainian Web TIMESTAMPS loading The Wayback Machine - https://web.archive.org/web/20220331162809/https://ro.wikipedia.org/wik i/Pisica_lui_Schr%C3%B6dinger Pisica lui Schroedinger De la Wikipedia, enciclopedia libera Sari la navigare Sari la cautare Pisica lui Schroedinger este un experiment mental, adesea caracterizat ca un paradox, imaginat de fizicianul austriac Erwin Schroedinger in 1935. Ilustreaza ce probleme apar daca se aplica interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice asupra obiectelor din viata de zi cu zi. A imaginat un experiment in care este prezenta o pisica care poate sa fie vie sau moarta, in functie de un eveniment aleator anterior. In timpul elaborarii experimentului sau a inventat termenul Verschraenkung (cu sensul de conexiune cuantica). Pisica lui Schroedinger: O pisica, impreuna cu un flacon cu otrava inchis, sunt plasate intr-o cutie protejata de orice decoerenta cuantica indusa de mediul extern. Daca un detector Geiger-Mueller detecteaza o radiatie atunci flaconul va fi spart, eliberand otrava care va ucide pisica. Mecanica cuantica sugereaza ca dupa o perioada pisica este concomitent vie si moarta. Totusi, cand ne uitam in cutie, vedem pisica ori vie, ori moarta, si nu un amestec de vie si moarta. Mecanica cuantica __________________________________________________________________ [MATH: <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi mathvariant="normal">D</mi> <mi>x</mi> <mspace width="thinmathspace"/> <mi mathvariant="normal">D</mi> <mi>p</mi> <mo>>=</mo> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mi class="MJX-variant">\hbar </mi> <mn>2</mn> </mfrac> </mrow> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \Delta x\,\Delta p\geq {\frac {\hbar }{2}}}</annotation> </semantics> :MATH] {\displaystyle \Delta x\,\Delta p\geq {\frac {\hbar }{2}}} Principiul incertitudinii __________________________________________________________________ Proiect:Mecanica cuantica __________________________________________________________________ Introducere Formulare matematica . Istorie Concepte fundamentale Cuanta . Dualism Decoerenta . Interferenta Incertitudine . Excluziune Teoria transformarii Teorema lui Ehrenfest Masurare Experimente Cele doua fante Davisson-Germer Stern-Gerlach Paradoxul EPR Pisica lui Schroedinger Inseparabilitate cuantica Ecuatii Dirac . Klein-Gordon Pauli . Rydberg Schroedinger Interpretari Copenhaga Logica cuantica Variabile ascunse . de Broglie-Bohm "Tranzactie" . Multiple-lumi "Ansamblu" . Istorii consistente Pondicherry . Relationala Constiinta cauzeaza colaps Reducere obiectiv orchestrata Teorii avansate Teoria cuantica a campului Electrodinamica cuantica Cromodinamica cuantica Gravitatie cuantica Diagrame Feynman Fizicieni Bell . Bohm . Bohr . Born . Bose de Broglie . Dirac . Ehrenfest Everett . Feynman . Heisenberg Jordan . Kramers . von Neumann Pauli . Planck . Schroedinger Sommerfeld . Wien . Wigner * v * d * m [ ] Cuprins * 1 Originea si motivarea * 2 Experimentul mental * 3 Interpretarea Copenhaga * 4 Interpretarea multiple-lumi a lui Everett & istoriile consistente * 5 Interpretarea Ansamblu * 6 Teoria colapsului obiectiv * 7 Aplicatii practice * 8 Extensii * 9 Vezi si * 10 Note * 11 Legaturi externe Originea si motivarea[modificare | modificare sursa] Experimentul mental al lui Schroedinger a fost o urmare a discutiilor despre paradoxul EPR, numit astfel dupa autorii sai Einstein, Podolsky si Rosen in 1935^[1]. Articolul EPR a subliniat natura stranie a superpozitiei cuantice. In linii mari, superpozitia cuantica reprezinta combinarea tuturor starilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozitiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea Copenhaga arata ca superpozitia decade intr-o stare definita exact in momentul in care are loc masuratoarea cuantica. Schroedinger si Einstein au schimbat mai multe scrisori despre articolul EPR al lui Einstein, in cuprinsul carora Einstein a subliniat ca superpozitia cuantica a unui butoias instabil cu praf de pusca va contine, dupa un timp, atat componente explodate cat si neexplodate. Pentru a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, Schroedinger i-a aplicat principiile asupra unei fiinte vii care poate avea sau nu constienta. In experimentul mental original al lui Schroedinger, el descrie cum se poate, in principiu, transfera o superpozitie din interiorul unui atom catre superpozitia la o scara mai mare a unei pisici vii sau moarte cupland pisica si atomul cu ajutorul unui ``mecanism diabolic.'' A propus un scenariu in care viata sau moartea unei pisici aflate intr-o cutie inchisa depinde de starea unei particule subatomice. Conform lui Schroedinger, interpretarea Copenhaga implica faptul ca pisica ramane in acelasi timp vie si moarta pana la deschiderea cutiei. Schroedinger nu a dorit sa promoveze ideea unei pisici moarta-si-vie concomitent ca pe o posibilitate serioasa; din contra: experimentul mental serveste la ilustrarea ciudateniei mecanicii cuantice si a matematicii necesare pentru descrierea starilor cuantice. Intentionand sa aduca o critica interpretarii Copenhaga -- larg acceptata in 1935 -- experimentul mental al lui Schroedinger ramane o piatra de incercare pentru interpretarile mecanicii cuantice; modul in care fiecare interpretare trateaza problema pisicii lui Schroedinger este adesea folosit ca un mod de a ilustra si a compara fiecare caracteristica, tarie sau slabiciune ale diverselor interpretari ale mecanicii cuantice. Experimentul mental[modificare | modificare sursa] Schroedinger a scris: "Putem imagina chiar cazuri destul de ridicole. O pisica este inchisa intr-o camera din otel, impreuna cu urmatorul dispozitiv (care trebuie sa fie ferit de interactiunea directa cu pisica): intr-un detector Geiger-Mueller se afla o cantitate mica de material radioactiv, atat de mica incat, in decurs de o ora, doar un singur atom probabil se va dezintegra, sau cu egala probabilitate, poate niciunul; daca totusi se intampla, detectorul Geiger va genera un semnal si prin intermediul unui releu elibereaza un ciocan care sparge o mica fiola de cianura. Daca lasam nesupravegheat intregul sistem timp de o ora, putem spune ca pisica traieste inca daca in acest timp nici un atom nu s-a dezintegrat. Functia de unda a intregului sistem va exprima acest fapt avand in ea pisica vie-si-moarta (scuzati expresia) sau imprastiata in parti egale. Este tipic pentru aceste cazuri ca o nedeterminare localizata initial la nivel atomic sa fie transformata intr-o nedeterminare la nivel macroscopic, care poate fi apoi rezolvata prin observare directa. Asta ne impiedica sa acceptam in mod naiv ca valid un "model neclar" pentru a reprezenta realitatea. Prin el insusi el nu contine nimic neclar sau contradictoriu. Exista o mare diferenta intre o fotografie miscata sau nefocalizata si o fotografiere clara a norilor si a palcurilor de ceata.^[2]" Textul de mai sus este o traducere a doua paragrafe dintr-un articol original mult mai mare, care a aparut in revista germana Naturwissenschaften ("Stiintele naturii") in 1935.^[3] Faimosul experiment mental al lui Schroedinger ridica intrebarea: cand un sistem cuantic inceteaza sa existe ca un amestec de stari si devine unul dintre ele? (Mai tehnic, cand inceteaza starea cuantica actuala sa mai fie o combinatie liniara de stari, fiecare dintre ele semanand cu stari clasice diferite, incepand in schimb sa aiba o descriere clasica unica?) Daca pisica supravietuieste, ea isi aminteste ca a fost mereu vie. Insa consecintele experimentului EPR care sunt consistente cu mecanica cuantica microscopica standard arata ca obiectele macroscopice, precum pisicile, nu au tot timpul o descriere clasica unica. Scopul experimentului mental este de a ilustra acest aparent paradox: intuitia noastra spune ca nici un observator nu poate fi intr-un amestec de stari, in timp ce pisicile, spre exemplu, pot sa fie un asemenea amestec. E nevoie ca pisicile sa fie observatori, sau existenta lor intr-o singura stare clasica bine definita necesita un alt observator extern? Ambele alternative i-au parut absurde lui Albert Einstein, care a fost impresionat de abilitatea experimentului de a sublinia aceasta; intr-o scrisoare catre Schroedinger datand din 1950 el scrie: "Esti singurul fizician contemporan, in afara lui Laue, care observa ca nu putem face supozitii asupra realitatii -- daca suntem corecti. Cei mai multi dintre ei pur si simplu nu vad ce joc riscant joaca cu realitatea -- realitatea este ceva independent de ceea ce se stabileste experimental. Interpretarea lor este, oricum, inlaturata cel mai elegant de sistemul tau cu atomul radioactiv + amplificator + incarcatura de praf de pusca + pisica intr-o cutie, in care functia unda a sistemului contine atat pisica vie cat si imprastiata in bucatele. Nimeni nu se indoieste cu adevarat ca prezenta sau absenta pisicii este ceva independent de actul observarii.^[4]" De notat ca nici o incarcatura de praf de pusca nu este mentionata in definirea experimentului de catre Schroedinger, care foloseste un detector Geiger pe post de amplificator si cianura in loc de praf de pusca; praful de pusca a fost mentionat in sugestia initiala facuta de Einstein catre Schroedinger cu 15 ani mai devreme. Interpretarea Copenhaga[modificare | modificare sursa] Articol principal: interpretarea Copenhaga. In interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice, un sistem inceteaza sa mai fie o superpozitie de stari si devine una dintre ele atunci cand are loc o observare a sistemului. Experimentul lui Schroedinger face evident faptul ca natura masuratorii, sau a observatiei, nu este bine definita in aceasta interpretare. Unii interpreteaza rezultatul experimentului ca aratand ca atata timp cat cutia este inchisa, sistemul exista concomitent intr-o superpozitie a starilor "nucleu dezintegrat/pisica moarta" si "nucleu nedezintegrat/pisica vie" si doar atunci cand cutia este deschisa si are loc o observare a continutului functia de unda colapseaza in una dintre cele doua stari. Mai intuitiv, pare ca "observarea" are loc cand o particula din nucleu loveste detectorul. Aceasta linie a logicii poate fi dezvoltata catre Teoria colapsului obiectivului. Prin contrast, interpretarea multiple-lumi neaga existenta vreunui colaps. Steven Weinberg a spus: "Toata aceasta poveste familiara este adevarata, insa lasa locul unei ironii. Mecanica cuantica a lui Bohr a fost puternic subrezita, dar nu datorita ideilor lui Einstein. Interpretarea Copenhaga descrie ce se intampla cand un observator face o masuratoare, dar observatorul si actul masurarii sunt ele insele tratate in mod clasic. Asta este cu siguranta eronat: fizicienii si aparatele lor sunt cu siguranta guvernati de aceleasi reguli care guverneaza orice altceva in univers. Insa aceste reguli sunt exprimate sub forma unor functii de unda (sau, mai precis, un vector de stare) care evolueaza intr-un mod perfect determinist. Atunci de unde provin regulile probabilistice ale interpretarii Copenhaga? Un progres considerabil a fost facut in anii recenti in directia rezolvarii acestei probleme, dar despre asta nu pot vorbi aici. E destul sa spun ca nici Bohr nici Einstein nu s-au concentrat asupra problemei reale din mecanica cuantica. Regulile interpretarii Copenhaga functioneza cu siguranta, asa incat au trebuit acceptate. Insa asta lasa sarcina de a le explica aplicand ecuatii deterministe pentru a studia evolutia functiei de unda, a ecuatiei Schroedinger, a observatorilor si a aparatelor lor.^[5]" Interpretarea multiple-lumi a lui Everett & istoriile consistente[modificare | modificare sursa] In interpretarea multiple-lumi, care nu defineste observarea ca pe un proces special, atat starea pisica-vie cat si cea pisica-moarta continua sa existe, dar ele sunt separate una de alta. Cu alte cuvinte, cand cutia este deschisa, acea parte a universului continand obervatorul si pisica este rupta in doua universuri, unul continand un observator privind intr-o cutie in care se afla o pisica moarta, altul continand un observator privind intr-o cutie in care se afla o pisica vie. De vreme ce cele doua stari sunt separate, nu exista nici o comunicare efectiva sau o interactiune intre ele. Cand un observator deschide cutia, se creeaza o legatura cu pisica, astfel incat ambele stari ale observatorului corespunzatoare situatiei in care pisica e vie sau respectiv moarta sunt create si nici una dintre stari nu poate interactiona cu cealalta. Acelasi mecanism al separarii cuantice este de asemenea important pentru interpretarea in termenii asa numitelor Istorii Consistente. Doar "pisica-vie" sau "pisica-moarta" pot fi o parte a istoriei consistente in aceasta interpretare. Roger Penrose critica aceasta interpretare astfel: "Vreau sa arat in mod clar ca, aceasta nu reprezinta nici pe departe o rezolvare a paradoxului pisicii. Nu exista nimic in formalismul mecanicii cuantice care sa elimine o stare a constiintei in care sa existe o perceptie concomitenta a unei pisici moarte si a unei pisici vii.^[6]" cu toate ca sensul larg acceptat (fara a accepta in mod obligatoriu teoria multiplelor-lumi) este ca aceasta separare reprezinta un mecanism care face imposibila asemenea perceptii simultane.^[7]^[8] O varianta a experimentului Pisicii lui Schroedinger cunoscuta ca sinuciderea cuantica a fost propusa de cosmologul Max Tegmark. Acesta examineaza experimentul Pisicii lui Schroedinger din punctul de vedere al pisicii si argumenteaza ca in acest mod se poate distinge intre interpretarea Copenhaga si interpretarea multiple-lumi. Interpretarea Ansamblu[modificare | modificare sursa] Interpretarea Ansamblu stabileste ca superpozitiile nu sunt nimic altceva decat subansambluri ale unui ansamblu statistic mai mare. Dat fiind acest lucru, vectorul de stare nu se poate aplica experimentelor cu pisici individuale, ci doar statisticii multor experimente cu pisici similare. Sustinatorii acestei interpretari afirma ca asta transforma paradoxul pisicii lui Schroedinger intr-o falsa problema. Acceptand aceasta interpretare, se poate respinge ideea ca un sistem fizic singular are de fiecare data o descriere matematica univoca. Teoria colapsului obiectiv[modificare | modificare sursa] Conform cu teoria colapsului obiectiv, superpozitiile sunt distruse in mod spontan (independent de observatiile externe) cand anumite praguri fizice obiective (de timp, masa, temperatura, ireversibilitate, etc.) sunt atinse. Astfel, pisica se va afla intr-o anumita stare cu mult inainte de deschiderea cutiei. Asta se poate exprima mai vag ca "pisica se observa ea insasi", sau "mediul inconjurator este cel care observa pisica". Teoria colapsului obiectiv necesita o modificare a mecanicii cuantice standard, astfel incat sa permita ca superpozitiile sa fie distruse de catre procesul de "trecere a timpului". In teorie, de vreme ce fiecare stare este determinata de o stare anterioara ei si aceasta de o alta stare anterioara, la infinit, pre-determinarea fiecarei stari se va fi obtinut in mod instantaneu in momentul zero al Big-Bangului. De aceea starile pisica-vie si pisica-moarta nu sunt determinate de catre observator; ele au fost deja pre-determinate in momentele initiale ale universului. Aplicatii practice[modificare | modificare sursa] Acest experiment este unul pur teoretic si nu se cunoaste nici un caz in care sa fi fost pus in practica. Efecte asemanatoare, oricum, au unele aplicatii practice in calculul cuantic si criptografia cuantica. E posibil sa se trimita o raza de lumina aflata in superpozitie cuantica printr-un cablu optic. Plasand un dispozitiv in mijlocul cablului care intercepteaza si retransmite semnalul, functia sa de unda va colapsa (sau in interpretarea Copenhaga, "va suferi o observatie") iar asta va face ca lumina sa 'decada' intr-o anumita stare. Efectuand teste statistice asupra luminii receptionata la celalalt capat al cablului, se poate spune daca a ramas in superpozitia starilor sau a fost deja observat si apoi retransmis. In principiu, aceasta permite dezvoltarea unor sisteme de comunicatii care nu pot fi spionate fara ca aceasta sa se detecteze la destinatie. Acest experiment poate fi un argument care sa ilustreze faptul ca "observarea" in interpretarea Copenhaga nu are nimic de-a face cu constienta, in sensul ca a o observare absolut involuntara va face ca statistica de la capatul firului sa fie diferita. In calculul cuantic, fraza "starea pisicii" adesea se refera la o legatura speciala a qubitilor unde quibitii sunt intr-o superpozitie in care toate starile de 0 sunt egale cu toate starile de 1, [MATH: <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo stretchy="false">|</mo> </mrow> <mn>00...0</mn> <mo fence="false" stretchy="false">⟩</mo> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle |00...0\rangle }</annotation> </semantics> :MATH] {\displaystyle |00...0\rangle } + [MATH: <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo stretchy="false">|</mo> </mrow> <mn>11...1</mn> <mo fence="false" stretchy="false">⟩</mo> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle |11...1\rangle }</annotation> </semantics> :MATH] {\displaystyle |11...1\rangle } . Extensii[modificare | modificare sursa] Cu toate ca in acest experiment mental se vorbeste despre doar doua stari posibile (pisica-vie si pisica-moarta), in realitate pot exista un numar imens de stari posibile, atata timp cat temperatura si starea de descompunere a pisicii depind de cand si cum, la fel de mult ca si de daca, mecanismul a fost actionat, ca de altfel si de starea pisicii inainte de a muri. Intr-o alta extensie a experimentului, fizicieni de marca au mers pana acolo incat au sugerat ca observatiile astronomice ale materiei intunecate din univers in cursul anului 1998 au redus "speranta de viata" datorita scenariului determinat de pseudo-Pisica lui Schroedinger, cu toate ca acesta este un punct de vedere controversat.^[9]^[10] O alta varianta a experimentului este Prietenul lui Wigner, in care se definesc doi observatori externi, primul care deschide si inspecteaza cutia si care apoi comunica observatiile sale unui al doilea observator. Problema care se naste aici este daca: functia de unda colapseaza cand primul observator deschide cutia, sau doar cand al doilea observator este pus la curent cu datele culese de primul observator? Vezi si[modificare | modificare sursa] * Masurarea in mecanica cuantica * Experimentul celor doua fante * Interpretarile mecanicii cuantice * Sinuciderea cuantica Note[modificare | modificare sursa] 1. ^ EPR article: Can Quantum-Mechanical Description of Physical Reality Be Considered Complete? 2. ^ Schroedinger: "The Present Situation in Quantum Mechanics" 3. ^ Schroedinger, Erwin (1935). "Die gegenwaertige Situation in der Quantenmechanik (The present situation in quantum mechanics)". Naturwissenschaften. 4. ^ Pay link to Einstein letter 5. ^ Weinberg, Steven (2005). "Einstein's Mistakes". Physics Today. 58: 31. doi:10.1063/1.2155755. 6. ^ Penrose, R. The Road to Reality, p807. 7. ^ Wojciech H. Zurek, Decoherence, einselection, and the quantum origins of the classical, Reviews of Modern Physics 2003, 75, 715 or [1] 8. ^ Wojciech H. Zurek, Decoherence and the transition from quantum to classical, Physics Today, 44, pp 36-44 (1991) 9. ^ Highfield, Roger (2007-11-21). "Mankind 'shortening the universe's life'". The Daily Telegraph. Accesat in 2007-11-25. Verificati datele pentru: |date= (ajutor) 10. ^ Chown, Marcus (2007-11-22). "Has observing the universe hastened its end?". New Scientist. Accesat in 2007-11-25. Verificati datele pentru: |date= (ajutor) Legaturi externe[modificare | modificare sursa] Commons Wikimedia Commons contine materiale multimedia legate de Pisica lui Schroedinger * Erwin Schroedinger, The Present Situation in Quantum Mechanics (Translation) * The EPR paper * The story of Schroedinger's cat (an epic poem); The Straight Dope * Tom Leggett (Aug. 1, 2000) New life for Schroedinger's cat, Physics World, UK Experiments at two universities claim to observe superposition in large scale systems * [2] A good popular account of the puzzle. Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pisica_lui_Schroedinger&oldi d=13351695 Categorii: * Concepte fizice fundamentale * Experimente mentale * Paradoxuri fizice * Mecanica cuantica * Pisici fictive Categorie ascunsa: * Erori CS1: date Meniu de navigare Unelte personale * Nu sunteti autentificat * Discutii * Contributii * Creare cont * Autentificare Spatii de nume * Articol * Discutie [ ] romana Vizualizari * Lectura * Modificare * Modificare sursa * Istoric [ ] Mai mult Cautare ____________________ Cautare Salt Navigare * Pagina principala * Schimbari recente * Cafenea * Articol aleatoriu * Facebook Participare * Cum incep pe Wikipedia * Ajutor * Portaluri tematice * Articole cerute * Donatii Trusa de unelte * Ce trimite aici * Modificari corelate * Trimite fisier * Pagini speciale * Navigare in istoric * Informatii despre pagina * Citeaza acest articol * Element Wikidata Tiparire/exportare * Creare carte * Descarcare ca PDF * Versiune de tiparit In alte proiecte * Wikimedia Commons In alte limbi * Afrikaans * a+l+e+r+b+y+tm * Asturianu * Az@rbaycanca * t+r+g+h+ * Belaruskaya * B"lgarski * * * Catal`a * Cestina * Dansk * Deutsch * Zazaki * Ellynika' * English * Esperanto * Espanol * Eesti * Euskara * f+a+r+s+ * Suomi * Franc,ais * Gaeilge * Galego * E+B+R+J+T+ * * Hrvatski * Magyar * * Interlingua * Bahasa Indonesia * Italiano * * * * Lietuviu * Latviesu * Makedonski * * * Bahasa Melayu * * Nederlands * Norsk nynorsk * Norsk bokmaal * Occitan * * * Polski * p+n+g+a+b+ * Portugues * Russkij * Saha tyla * Sicilianu * Scots * Srpskohrvatski / srpskohrvatski * Simple English * Slovenscina * Srpski / srpski * Svenska * Slunski * * * * Tuerkmenc,e * Tagalog * Tuerkc,e * Tatarcha/tatarc,a * Ukrayins'ka * Veneto * Tie>'ng Vie>-.t * Winaray * * * * Modifica legaturile * Ultima editare a paginii a fost efectuata la 8 aprilie 2020, ora 19:26. * Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire in conditii identice; pot exista si clauze suplimentare. Vedeti detalii la Termenii de utilizare. * Politica de confidentialitate * Despre Wikipedia * Termeni * Versiune mobila * Dezvoltatori * Statistici * Declaratie cookie * Wikimedia Foundation * Powered by MediaWiki