https://web.archive.org/web/20220419192157/https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie #alternate Modificare Wikipedia (ro) IFRAME: https://archive.org/includes/donate.php?as_page=1&platform=wb&referer=h ttps%3A//web.archive.org/web/20220419192157/https%3A//ro.wikipedia.org/ wiki/Psihopatie Wayback Machine https://ro.wikipedia Go 38 captures 08 Jan 2014 - 13 Nov 2023 Oct APR Jun Previous capture 19 Next capture 2021 2022 2023 success fail About this capture COLLECTED BY Collection: Media Cloud A longitudinal web archival collection based on URIs from the daily feed of Media Cloud that maps news media coverage of current events. TIMESTAMPS loading The Wayback Machine - https://web.archive.org/web/20220419192157/https://ro.wikipedia.org/wik i/Psihopatie Psihopatie De la Wikipedia, enciclopedia libera Sari la navigare Sari la cautare Criminologie si penologie Pentonvilleiso19.jpg Teorie . Anomie . ferestre sparte . Eficacitate colectiva . Analiza criminalitatii . Criminalizare . Asociere diferentiala . Devianta . Teoria etichetarii . Psihopatie . Alegerea rationala . Control social . Dezorganizare sociala . Invatare sociala . Presiune . Subcultura . Interactionism simbolic . Victimologie Tipuri de infractiuni . Impotriva umanitatii . Gulere albastre . Corporativ . Juvenila . organizata . Politica . Ordinea publica . Stat . Stat-corporatii . Fara victime . Gulere albe . Razboi Penologie . Denuntarea . Descurajare . Incapacitate . Proces . Rau penal . Inchisoare * . reforma * . abolire . Detinut * . Abuzuri comise asupra detinutilor * . Drepturile detinutilor . Reabilitare . Recidiva Justitia in penologie . Participativa . Restaurativa . Retributiva . Izolare Scoli . Scoala de la Chicago . Scoala clasica . Criminologia conflictelor . Criminologia mediului . Scoala feminista . Scoala de la Frankfurt . Criminologia integrativa . Scoala italiana . Realismul de stanga . Criminologie marxista . Scoala neoclasica . Scoala pozitivista . Scoala postmodernista . Realism de dreapta * v * d * m Tulburari de personalitate Cluster A (ciudat) * Paranoida * Schizoida * Schizotipala Cluster B (dramatic) * Antisociala * Borderline * Histrionica * Narcisica Cluster C (anxios) * Evitanta * Dependenta * Obsesiv-compulsiva Nespecificate * Depresiva * Haltlose * Pasiv-agresiva * Sadica * Masochista * Psihopata * v * d * m Psihopatia este o trasatura de personalitate caracterizata prin comportament antisocial, capacitate redusa de a avea remuscari si empatie, alaturi de lipsa de control a comportamentului. [ ] Cuprins * 1 Analiza generala a psihopatilor + 1.1 Caracteristici comune + 1.2 Psihopatul este impredictibil si mincinos + 1.3 Clasamentul facut de ziarul The Independent * 2 Diagnostic * 3 Strategia manipulativa de baza a unui psihopat + 3.1 Faza 1 - Faza de evaluare + 3.2 Faza a 2-a - Faza de manipulare + 3.3 Faza a 3-a - Faza de abandonare * 4 Cum isi controleaza psihopatii victimele + 4.1 Dupa Braiker + 4.2 Dupa Simon * 5 Vulnerabilitatile exploatate de psihopati * 6 Motivatiile psihopatilor * 7 Note * 8 Vezi si * 9 Legaturi externe + 9.1 Martha Stout + 9.2 Alte conexiuni Analiza generala a psihopatilor[modificare | modificare sursa] Caracteristici comune[modificare | modificare sursa] Caracteristicile comune ale celor cu aceasta tulburare de personalitate sunt: * mint sau fura in mod persistent; * tendinta de a viola drepturile altora (la proprietate, fizica, sexuala, legala, emotionala); * inabilitatea de a pastra un serviciu; * lipsa de interes fata de siguranta sa si a altora; * lipsa regretului ca au facut rau altora; * prezenta unui farmec superficial; * impulsivitate; * un simt extrem de indreptatire; * inabilitatea de a-si face sau a mentine prietenii. Persoanele cu tendinte psihopatice sunt puternic axate pe propriile lor dorinte si nu manifesta empatie pentru altii. Acesti oameni nu tin cont de norme si reguli si au o inclinatie mai mare spre a comite infractiuni. Sunt oameni care au trasaturi narcisiste si egoiste, cu o parere foarte buna despre sine si cu o incredere exagerata in propriile abilitati. Persoanele cu trasaturi machiavelice sunt cinice, distante emotional si neafectate de morala. Ele insala si manipuleaza oamenii pentru a obtine avantaje personale. Un psihopat este o persoana care nu prezinta empatie, mustrari de constiinta, are un comportament lipsit de inhibitii, poate fi deseori carismatic. Desi cateodata se avanta in manifestari histrionice de emotie, o fac doar cu scopul de a castiga simpatia. Altminteri, raman imperturbabili in situatii de criza, inclusiv in cazul unui divort sau al unei despartiri de o persoana importanta (desi nu prea exista vreo persoana care sa fie intr-adevar importanta pentru ei), nu simt prea multe nici la moartea cuiva din familie, nici daca sunt descoperiti ca au comis o crima si nici cand sunt pedepsiti pentru activitatile lor ilegale. Psihopatii sunt superficiali din punct de vedere emotional, dar si pentru ca sunt invidiosi, lacomi si dornici de putere. Isi doresc tot ceea ce au altii, orice ar considera ei dezirabil. Poate fi un nou partener, un nou loc de munca, prestigiu, bogatie sau familie. Vor sa aiba relatii de succes fara a oferi dragoste, onestitate si fidelitate. Pentru a-si consolida sentimentul de superioritate, dupa o perioada pe care o vom numi "falsa luna de miere" - sau asa numita perioada de ispitire, de seductie - isi pun la pamant partenerii (si pe toti ceilalti) si le cultiva slabiciunile. Pentru a putea duce la capat aceasta indeletnicire fara a munci prea mult, psihopatul ii seduce, ii intimideaza si ii manipuleaza pe cei din jur, colegi de serviciu sau prieteni. Psihopatul este impredictibil si mincinos[modificare | modificare sursa] Pentru a se imbogati nu se dau inapoi de la a comite fraude. In general vorbind, psihopatii nu se pot opri la nimic si la nimeni, pentru ca au nevoie constanta sa-si schimbe interesul. Mai devreme sau mai tarziu oricum vor simti insatisfactie, se vor plictisi de tot ce au in viata si isi vor dori ceva in plus sau ceva diferit. Psihopatii sunt impredictibili chiar si in impredictibilitatea lor. Nimeni nu poate spune dinainte cand vor incepe sa saboteze viata altora, ba chiar si pe a lor, pentru aceste scopuri. Minciunile psihopatului sunt daunatoare, el minte cu malitie, ca si cum ar face o forma de sport. Pentru el, minciuna functioneaza ca un mijloc de a-i controla pe altii, manipulandu-le perceptia asupra realitatii (ceea ce expertii numesc abuz psihologic - engl. "gaslighting"). Pentru ei, aceasta este o forma ieftina de divertisment. Ca urmare a superficialitatii lor emotionale si a incapacitatii de a se lega de ceilalti, psihopatii se plictisesc rapid. Golul lor psihologic ii impinge catre o eterna cautare, vor mereu alti oameni pe care sa-i poata folosi si noi modalitati de a incalca regulile sociale. Pot simti placere pe moment, pot simti voiosie sau incantare atunci cand reusesc sa-si atinga scopurile. Prin contrast, simt frustrare temporara sau furie atunci cand dorintele lor sunt incalcate. Nu pot experimenta, insa, emotii adanci, cum ar fi dragostea pentru celalalt, empatia, mila, remuscarile, tristetea, regretul si nici macar anxietatea sau depresia. Principala lor emotie este dispretul si sfidarea fiintelor umane, emotie pe care o mascheaza cel mai adesea sub masca unei pojghite de sociabilitate si sarm. Atunci cand intalneste oameni noi, psihopatul efectueaza o analiza intuitiva in termeni de costuri/beneficii pentru a-i clasifica in categoria tintelor, a complicilor sau a obstacolelor in ceea ce si-a propus intr-un anumit moment. Tintele sunt folosite pe post de complici, dupa care sunt inlaturate, in momentul in care utilitatea lor expira. Clasamentul facut de ziarul The Independent[modificare | modificare sursa] The Independent face un clasament al profesiilor in care sunt cele mai multe sanse de a da peste un psihopat. 1. Presedintii de companii, temutii si respectatii CEO. 2. Avocatii, 3. Personalul din industria audiovizuala, 4. Personalul din vanzari, 5. Chirurgii, 6. Jurnalistii, 7. Politistii, 8. Clericii, 9. Bucatarii sefi, 10. Functionarii publici. Diagnostic[modificare | modificare sursa] Diagnosticul este in general rezervat pacientilor cu varsta peste 18 ani. Un diagnostic necesita, de asemenea, prezenta a cel putin trei din urmatoarele criterii: * escrocherii si inselaciuni; * impulsivitate sau esecul de a planifica; * iritabilitate si agresivitate; * un dispret constant fata de munca; * un dispret constant fata de siguranta sa si a celor din jur; * lipsa regretului si a remuscarilor. Strategia manipulativa de baza a unui psihopat[modificare | modificare sursa] Dupa Hare si Babiak^[1], psihopatii se afla tot timpul in cautare de oameni pe care sa-i insele. Abordarea psihopatului include trei faze: Faza 1 - Faza de evaluare[modificare | modificare sursa] Unii psihopati sunt pradatori oportunisti si agresivi care vor profita de aproape orice persoana pe care o intalnesc, in timp ce altii sunt mai rabdatori, asteptand victima perfecta. In ambele cazuri, psihopatul analizeaza constant utilitatea potentiala a unui individ - ca sursa de bani, putere, sex sau influenta. Unor psihopati le place o provocare, in timp ce altii vaneaza persoane vulnerabile. In timpul fazei de evaluare, psihopatul este capabil sa determine punctele slabe ale potentialei victime, pe care le va folosi pentru a seduce. Faza a 2-a - Faza de manipulare[modificare | modificare sursa] Odata ce psihopatul a identificat o victima, incepe faza de manipulare. In timpul acesteia, psihopatul isi poate asuma un rol, o masca special creata pentru a "prinde" la victima respectiva. Un psihopat va minti pentru a castiga increderea victimei. Lipsa de empatie si vinovatie a psihopatilor le permite sa minta fara probleme; ei nu vad nicio valoare in a spune adevarul decat daca ii ajuta sa obtina ceea ce vor. Pe masura ce interactioneaza cu victima, psihopatul evalueaza cu grija personalitatea acesteia. Ea ii ofera o imagine a trasaturilor si caracteristicilor victimei. Unui observator atent, personalitatea victimei poate dezvalui insecuritati sau slabiciuni pe care aceasta vrea sa le minimizeze sau sa le ascunda. Ca student pasionat al comportamentului uman, psihopatul va testa cu grija taria interioara si nevoile care fac parte din eul intim al victimei si eventual va construi o relatie personala cu aceasta. Personajul pe care il joaca psihopatul - "personalitatea" cu care victima are o relatie - nu exista in realitate. Este construit din minciuni intretesute cu grija pentru a prinde victima in plasa. Este o masca, una din mai multe, creata de psihopat pentru a se potrivi cu nevoile psihologice si asteptarile victimei. Victimizarea are un caracter de prada; duce adesea la un sever prejudiciu financiar, fizic sau emotional. Relatiile adevarate, sanatoase, sunt construite pe respect si incredere reciproca; se bazeaza pe schimbul onest de idei si sentimente. Convingerea gresita a victimei ca legatura cu psihopatul are oricare din aceste caracteristici este motivul pentru care acesta are succes. Faza a 3-a - Faza de abandonare[modificare | modificare sursa] Faza de abandonare incepe atunci cand psihopatul decide ca victima nu ii mai este de folos. Psihopatul/psihopata isi abandoneaza victima si trece la alta. De obicei, in cazul relatiilor romantice, un psihopat isi va asigura relatia cu victima urmatoare inainte de a o abandona pe cea actuala. Cateodata, in aceasta faza psihopatul are trei persoane cu care jongleaza: * cea abandonata recent, pe care o pastreaza in cazul in care nu ii merge cu celelalte doua; * cea pe care o manipuleaza in prezent si care este pe cale de a fi abandonata; * a treia persoana, care este ademenita de psihopat anticipand abandonarea victimei actuale. Abandonarea poate avea loc subit si fara ca victima sa stie ca psihopatul cauta pe altcineva. Nu vor exista scuze, sau cel putin nu unele sincere, pentru raul si durerea pe care o provoaca. Cum isi controleaza psihopatii victimele[modificare | modificare sursa] Dupa Braiker[modificare | modificare sursa] Braiker^[1] a identificat urmatoarele moduri de baza prin care manipulatorii isi controleaza victimele: * Recompensa pozitiva - include lauda, sarmul superficial, simpatia superficiala (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atentie, expresii faciale cum ar fi rasul sau zambetul fortat; recunoastere publica. * Recompensa negativa - include sacairea, urlatul, tratamentul silentios, intimidare, amenintari, injuraturi, santaj emotional, invinovatire, imbufnare, plansete si facutul pe victima. * Recompensa intermitenta sau partiala - Recompensa negativa partiala sau intermitenta poate crea un climat in care persista frica si nesiguranta. Recompensa pozitiva partiala sau intermitenta poate incuraja victima sa persiste - de exemplu la majoritatea jocurilor de noroc, jucatorul castiga bani din cand in cand, dar poate pierde in total. * Pedeapsa * Invatarea in urma unei traume - folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominanta sau superioritatea; chiar si un singur incident care implica un asemenea comportament poate conditiona sau invata victimele sa nu-l supere/confrunte/contrazica pe manipulator. Dupa Simon[modificare | modificare sursa] Simon^[2] a identificat urmatoarele tehnici manipulative: * Minciuna: Pe moment e greu de spus daca cineva minte, desi deseori adevarul iese la iveala dupa un timp, cand deja e prea tarziu. Un mod de a reduce sansele de a fi mintit este de a intelege ca indivizii psihopati sunt experti in arta minciunii si a trisatului, facand frecvent aceste lucruri, deseori cu subtilitate. * Minciuna prin omisiune: Aceasta este o forma subtila de minciuna, comisa prin omiterea unei parti semnificative din adevar. Aceasta tehnica se mai utilizeaza in propaganda. * Negarea: Manipulatorul refuza sa admita ca el sau ea a facut ceva rau. * Justificarea: O scuza prezentata de manipulator pentru comportamentul neadecvat. Justificarea este strans legata de spin. * Minimizarea: Un tip de negare cuplata cu argumente aparent rationale. Psihopatul spune ca comportamentul lui/ei nu este atat de daunator sau iresponsabil precum sugereaza altcineva, de exemplu spunand ca o insulta a fost doar o gluma. * Atentia sau neatentia selectiva: Psihopatul refuza sa acorde atentie oricarui lucru care l-ar abate de la agenda sa, spunand lucruri cum ar fi "Nu vreau sa aud". * Diversiunea: Manipulatorul nu acorda un raspuns direct unei intrebari directe, ci face o diversiune, directionand conversatia catre un alt subiect. * Evaziunea: Similara cu diversiunea, dar aici se ofera raspunsuri vagi, irelevante, divagatii sau expresii ambigui. * Intimidarea mascata: Psihopatul isi pune victima in defensiva folosind amenintari voalate (subtile, indirecte sau subintelese). * Culpabilizarea: Un tip aparte de tactica de intimidare. Un manipulator se adreseaza constiintei victimei si sugereaza ca acesteia nu ii pasa indeajuns, ca e prea egoista sau ca o duce prea usor. De obicei, asta face ca victima sa se simta prost, punand-o intr-o pozitie inferioara, provocandu-i anxietate si indoiala de sine. * Rusinarea: Manipulatorul foloseste sarcasmul si ocara pentru a amplifica frica si indoiala de sine in victima. Manipulatorii folosesc aceasta tactica pentru a-i face pe ceilalti sa se simta nevrednici si prin urmare, sa li se supuna. Tacticile de rusinare pot fi foarte subtile, de exemplu o privire apriga, un ton al vocii neplacut, comentarii retorice sau sarcasm subtil. Manipulatorii te pot face sa te simti rusinat pentru simplul fapt ca ai indraznit sa li te opui. Este o modalitate efectiva de a crea un sentiment de inadecvare in victima. * Jucarea rolului de victima ("sarmanul/a de mine"): Manipulatorul se portretizeaza ca fiind o victima a circumstantelor sau a comportamentului altcuiva pentru a provoca mila, simpatie sau compasiune. Oamenii care se ghideaza in functie de constiinta si carora le pasa nu suporta sa vada pe nimeni suferind si psihopatului ii este usor sa se folosesca de simpatie pentru a obtine cooperare. * Invinovatirea victimei: Aceasta este o tactica eficienta de a pune victima in defensiva, mascand totodata intentia agresiva a manipulatorului. * Jucarea rolului de servitor: Agenda personala este mascata de pretextul servirii unei cauze nobile, de exemplu spunand ca se comporta intr-un anumit fel din "supunere" sau pentru ca se afla "in slujba lui Dumnezeu" sau a unei figuri autoritare similare. * Seductia: Psihopatii folosesc sarmul superficial, lauda, magulirea sau sprijinul fatis al altora pentru a le castiga increderea si loialitatea. * Proiectarea vinii (datul vinii pe altii): Manipulatorul gaseste un tap ispasitor, deseori in moduri subtile, greu de detectat. * Simularea inocentei: Psihopatul incearca sa sugereze ca raul facut nu a fost intentionat sau ca nu a facut lucrul de care este acuzat. Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat. Aceasta tactica face ca victima sa se indoiasca de propria judecata sau chiar de sanatatea ei mintala. * Simularea confuziei: Manipulatorul face pe nestiutorul, pretinzand ca nu stie despre ce vorbesti sau ca e confuz cu privire la o problema importanta care i-a fost adusa la cunostinta. * Afisarea furiei: Psihopatul exprima furie pentru a afisa suficienta intensitate emotionala si manie, pentru a soca victima si a o face sa se supuna. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se preface. El vrea ceva si "se enerveaza" daca nu obtine lucrul respectiv. Vulnerabilitatile exploatate de psihopati[modificare | modificare sursa] Dupa Simon^[2], manipulatorii psihopati exploateaza urmatoarele vulnerabilitati pe care le pot avea victimele: * naivitatea - victimei ii este greu sa accepte ideea ca unii oameni sunt sireti, necinstiti si nemilosi sau e in negare cand e victimizata. * constiinciozitate exagerata - victima este inclinata sa acorde manipulatorului beneficiul indoielii si sa priveasca lucrurile din perspectiva acestuia, in care da vina pe victima. * incredere in sine scazuta - victima se indoieste de sine, lipsindu-i increderea si hotararea, existand o probabilitate mare de a intra in defensiva foarte repede. * intelectualizare - victima incearca din greu sa inteleaga psihopatul si crede ca acesta are un motiv intemeiat pentru care se comporta asa. * dependenta emotionala - victima are o personalitate dependenta sau docila. Cu cat victima este mai dependenta emotional, cu atat este mai vulnerabila in fata manipularii sau exploatarii. Dupa Kantor^[3], oamenii care prezinta urmatoarele carecteristici sunt vulnerabili in fata manipulatorilor psihopati: * incredere exagerata - oamenii onesti presupun adesea ca si ceilalti sunt onesti. Se bazeaza pe oameni pe care abia ii cunosc, fara sa le verifice competenta etc. Acestia se indoiesc rareori de asa-zisii experti. * altruism exagerat - opusul psihopatului, prea onesti, prea corecti, prea empatici. * impresionabilitate - sunt sedusi repede de cei cu sarm superficial. De exemplu, voteaza pentru politicianul mincinos care pupa copiii. * naivitate - nu pot crede ca in lume exista oameni necinstiti pentru ca daca ar fi, nu ar fi lasati sa actioneze. * masochism - le lipseste respectul de sine si ii lasa inconstient pe manipulatori sa profite de ei, crezand ca o merita din cauza unui sentiment de vinovatie. * lacomie - cei lacomi si neonesti pot cadea prada unui psihopat care ii convinge usor sa faca ceva imoral. * imaturitate - au o judecata defectuoasa, cred afirmatiile exagerate ale reclamelor. * materialism exagerat - o prada usoara pentru camatari sau cei care se ocupa cu scheme de imbogatire rapida. * dependenta psihologica - cei dependenti simt nevoia sa fie iubiti si prin urmare sunt predispusi sa accepte ceva ce ar trebui sa refuze. * singuratate - oamenii singuri pot accepta orice forma de contact cu oamenii. Un strain psihopat poate oferi companie umana, dar cu un anumit pret. * narcisism - narcisistii sunt inclinati sa cada prada laudelor nemeritate. * impulsivitate - acestia iau decizii in graba, de exemplu ce sa cumpere sau cu cine sa se casatoreasca, fara a-i consulta pe ceilalti. * frugalitate exagerata - nu pot refuza o afacere chiar daca cunosc motivul pentru care ies atat de ieftin. * batranetea - cei in varsta pot deveni istoviti si mai putin capabili de a se ocupa de mai multe lucruri odata. Cand primesc o oferta, e mai putin probabil sa se gandeasca ca ar putea fi o inselatorie. Sunt predispusi sa ofere bani unei persoane care are o poveste trista. Vezi abuzul de batrani. Motivatiile psihopatilor[modificare | modificare sursa] Manipulatorii au trei motivatii posibile:^[4] * Nevoia de a-si atinge scopurile si de a castiga cu orice cost. * O nevoie puternica de a avea sentimente de putere si superioritate fata de ceilalti. * Nevoia de a fi in control. De cele mai multe ori motivatiile care stau la baza actiunilor acestora devin absolut ireale, de necrezut. Psihopatul va folosi cu siguranta strategia de inselaciune, dar aceasta in realitate este rareori necesara pentru supravietuirea lor. Un psihopat milionar nu ar avea nici o remuscare sa fure de la un copil infometat. Evident, supravietuirea milionarului nu este miza.^[5] Nu exista nici o logica evidenta a posibilelor motive care ar putea sta la baza unui astfel de comportament. Psihopatii scapa de multe ori de justitie din aceste motive. In procesele penale, urmarirea penala este necesara pentru a atribui un motiv inculpatului. Cu toate acestea, in cazul psihopatilor, motivele lor sunt atat de bizare si de neinteles, incat chiar daca un procuror ar putea explica, majoritatea juratilor nu l-ar crede. Psihopatul poate ataca, viola, ucide, dar ceea ce face este doar rareori o crima din pasiune. Toate actiunile sale sunt in schimb un plan rece si calculat pentru a obtine ceea ce isi doreste. Dintre toate tipurile de personalitati deviante care traiesc in societatea noastra, psihopatul este de departe cel mai distructiv, cel mai de succes si cel mai putin inteles. In acelasi timp, psiohopatul este cel mai bine "ascuns" si cel mai greu de demascat, datorita abilitatii sale cameleonice extraordinare. Note[modificare | modificare sursa] 1. ^ Robert, Hare; Paul, Babiak (2006). Snakes in Suits: When Psychopaths Go to Work. ISBN 978-0061147890 2. ^ ^a ^b Simon, George K (1996). In Sheep's Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People. ISBN 978-0965169608 (referinta pentru intreaga sectiune) 3. ^ Kantor, Martin (2006). The Psychopathology of Everyday Life. ISBN 978-0275987985 4. ^ Braiker, Harriet B. (2004). Who Is Pulling Your Strings ? How to Break The Cycle of Manipulation. ISBN 0071446729 5. ^ Verstappen, Stefan H. (2011). The Art of Urban Survival Vezi si[modificare | modificare sursa] * Manipulare psihologica * Psihoza * Fanatism Legaturi externe[modificare | modificare sursa] Martha Stout[modificare | modificare sursa] * ro Stout, Martha -- Psihopatul de alaturi: Cum sa-l recunosti si sa te aperi de el -- Biblio Carti * en Stout, Martha -- The Sociopath Next Door -- Amazon.com Alte conexiuni[modificare | modificare sursa] * en Can A Test Really Tell Who's A Psychopath? NPR audio, text and expert panel report, 2011 * en What Psychopaths Teach Us about How to Succeed Scientific American, October 2012 Informatii bibliotecare * LCCN: sh94003383 * NDL: 00570399 Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Psihopatie&oldid=14722465 Categorie: * Psihopatie Categorii ascunse: * Pagini ce folosesc legaturi automate catre ISBN * Articole Wikipedia cu identificatori LCCN * Articole Wikipedia cu identificatori NDL * Articole Wikipedia cu control de autoritate Meniu de navigare Unelte personale * Nu sunteti autentificat * Discutii * Contributii * Creare cont * Autentificare Spatii de nume * Articol * Discutie [ ] romana Vizualizari * Lectura * Modificare * Modificare sursa * Istoric [ ] Mai mult Cautare ____________________ Cautare Salt Navigare * Pagina principala * Schimbari recente * Cafenea * Articol aleatoriu * Facebook Participare * Cum incep pe Wikipedia * Ajutor * Portaluri tematice * Articole cerute * Donatii Trusa de unelte * Ce trimite aici * Modificari corelate * Trimite fisier * Pagini speciale * Legatura permanenta * Informatii despre pagina * Citeaza acest articol * Element Wikidata Tiparire/exportare * Creare carte * Descarcare ca PDF * Versiune de tiparit In alte proiecte * Wikimedia Commons In alte limbi * Afrikaans * a+l+e+r+b+y+tm * m+c+r+j+ * Asturianu * Az@rbaycanca * B"lgarski * * Catal`a * w+r+d+ * Cestina * Dansk * Deutsch * Ellynika' * English * Esperanto * Espanol * Eesti * Euskara * f+a+r+s+ * Suomi * Franc,ais * Frysk * Gaeilge * E+B+R+J+T+ * * Hrvatski * * Bahasa Indonesia * Ido * Islenska * Italiano * * Jawa * * Latina * Letzebuergesch * Lietuviu * Latviesu * Bahasa Melayu * Nederlands * Norsk nynorsk * Norsk bokmaal * Portugues * Russkij * Scots * Srpskohrvatski / srpskohrvatski * Simple English * Slovencina * Slovenscina * Shqip * Srpski / srpski * Sunda * Svenska * * * Tuerkc,e * Ukrayins'ka * Tie>'ng Vie>-.t * * * Modifica legaturile * Ultima editare a paginii a fost efectuata la 28 decembrie 2021, ora 09:49. * Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire in conditii identice; pot exista si clauze suplimentare. Vedeti detalii la Termenii de utilizare. * Politica de confidentialitate * Despre Wikipedia * Termeni * Versiune mobila * Dezvoltatori * Statistici * Declaratie cookie * Wikimedia Foundation * Powered by MediaWiki