.
#alternate Modificare Wikipedia (ro)
IFRAME:
https://archive.org/includes/donate.php?as_page=1&platform=wb&referer=h
ttps%3A//web.archive.org/web/20220331162809/https%3A//ro.wikipedia.org/
wiki/Pisica_lui_Schr%C3%B6dinger
Wayback Machine
https://ro.wikipedia Go
Dec MAR Jul
Previous capture 31 Next capture
2021 2022 2023
success
fail
About this capture
COLLECTED BY
Collection: Ukrainian Web
TIMESTAMPS
loading
The Wayback Machine -
https://web.archive.org/web/20220331162809/https://ro.wikipedia.org/wik
i/Pisica_lui_Schr%C3%B6dinger
Pisica lui Schroedinger
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Sari la navigare Sari la cautare
Pisica lui Schroedinger este un experiment mental, adesea caracterizat
ca un paradox, imaginat de fizicianul austriac Erwin Schroedinger in
1935. Ilustreaza ce probleme apar daca se aplica interpretarea
Copenhaga a mecanicii cuantice asupra obiectelor din viata de zi cu zi.
A imaginat un experiment in care este prezenta o pisica care poate sa
fie vie sau moarta, in functie de un eveniment aleator anterior. In
timpul elaborarii experimentului sau a inventat termenul Verschraenkung
(cu sensul de conexiune cuantica).
Pisica lui Schroedinger: O pisica, impreuna cu un flacon cu otrava
inchis, sunt plasate intr-o cutie protejata de orice decoerenta
cuantica indusa de mediul extern. Daca un detector Geiger-Mueller
detecteaza o radiatie atunci flaconul va fi spart, eliberand otrava
care va ucide pisica. Mecanica cuantica sugereaza ca dupa o perioada
pisica este concomitent vie si moarta. Totusi, cand ne uitam in
cutie, vedem pisica ori vie, ori moarta, si nu un amestec de vie si
moarta.
Mecanica cuantica
__________________________________________________________________
[MATH: <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle
displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi mathvariant="normal">D</mi>
<mi>x</mi> <mspace width="thinmathspace"/> <mi
mathvariant="normal">D</mi> <mi>p</mi> <mo>>=</mo> <mrow
class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mi class="MJX-variant">\hbar </mi>
<mn>2</mn> </mfrac> </mrow> </mstyle> </mrow> <annotation
encoding="application/x-tex">{\displaystyle \Delta x\,\Delta p\geq
{\frac {\hbar }{2}}}</annotation> </semantics> :MATH]
{\displaystyle \Delta x\,\Delta p\geq {\frac {\hbar }{2}}}
Principiul incertitudinii
__________________________________________________________________
Proiect:Mecanica cuantica
__________________________________________________________________
Introducere
Formulare matematica . Istorie
Concepte fundamentale
Cuanta . Dualism
Decoerenta . Interferenta
Incertitudine . Excluziune
Teoria transformarii
Teorema lui Ehrenfest
Masurare
Experimente
Cele doua fante
Davisson-Germer
Stern-Gerlach
Paradoxul EPR
Pisica lui Schroedinger
Inseparabilitate cuantica
Ecuatii
Dirac . Klein-Gordon
Pauli . Rydberg
Schroedinger
Interpretari
Copenhaga
Logica cuantica
Variabile ascunse . de Broglie-Bohm
"Tranzactie" . Multiple-lumi
"Ansamblu" . Istorii consistente
Pondicherry . Relationala
Constiinta cauzeaza colaps
Reducere obiectiv orchestrata
Teorii avansate
Teoria cuantica a campului
Electrodinamica cuantica
Cromodinamica cuantica
Gravitatie cuantica
Diagrame Feynman
Fizicieni
Bell . Bohm . Bohr . Born . Bose
de Broglie . Dirac . Ehrenfest
Everett . Feynman . Heisenberg
Jordan . Kramers . von Neumann
Pauli . Planck . Schroedinger
Sommerfeld . Wien . Wigner
* v
* d
* m
[ ]
Cuprins
* 1 Originea si motivarea
* 2 Experimentul mental
* 3 Interpretarea Copenhaga
* 4 Interpretarea multiple-lumi a lui Everett & istoriile consistente
* 5 Interpretarea Ansamblu
* 6 Teoria colapsului obiectiv
* 7 Aplicatii practice
* 8 Extensii
* 9 Vezi si
* 10 Note
* 11 Legaturi externe
Originea si motivarea[modificare | modificare sursa]
Experimentul mental al lui Schroedinger a fost o urmare a discutiilor
despre paradoxul EPR, numit astfel dupa autorii sai Einstein, Podolsky
si Rosen in 1935^[1]. Articolul EPR a subliniat natura stranie a
superpozitiei cuantice. In linii mari, superpozitia cuantica reprezinta
combinarea tuturor starilor cuantice ale sistemului (de exemplu,
pozitiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea
Copenhaga arata ca superpozitia decade intr-o stare definita exact in
momentul in care are loc masuratoarea cuantica.
Schroedinger si Einstein au schimbat mai multe scrisori despre
articolul EPR al lui Einstein, in cuprinsul carora Einstein a subliniat
ca superpozitia cuantica a unui butoias instabil cu praf de pusca va
contine, dupa un timp, atat componente explodate cat si neexplodate.
Pentru a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, Schroedinger
i-a aplicat principiile asupra unei fiinte vii care poate avea sau nu
constienta. In experimentul mental original al lui Schroedinger, el
descrie cum se poate, in principiu, transfera o superpozitie din
interiorul unui atom catre superpozitia la o scara mai mare a unei
pisici vii sau moarte cupland pisica si atomul cu ajutorul unui
``mecanism diabolic.'' A propus un scenariu in care viata sau moartea
unei pisici aflate intr-o cutie inchisa depinde de starea unei
particule subatomice. Conform lui Schroedinger, interpretarea Copenhaga
implica faptul ca pisica ramane in acelasi timp vie si moarta pana la
deschiderea cutiei.
Schroedinger nu a dorit sa promoveze ideea unei pisici moarta-si-vie
concomitent ca pe o posibilitate serioasa; din contra: experimentul
mental serveste la ilustrarea ciudateniei mecanicii cuantice si a
matematicii necesare pentru descrierea starilor cuantice. Intentionand
sa aduca o critica interpretarii Copenhaga -- larg acceptata in 1935 --
experimentul mental al lui Schroedinger ramane o piatra de incercare
pentru interpretarile mecanicii cuantice; modul in care fiecare
interpretare trateaza problema pisicii lui Schroedinger este adesea
folosit ca un mod de a ilustra si a compara fiecare caracteristica,
tarie sau slabiciune ale diverselor interpretari ale mecanicii
cuantice.
Experimentul mental[modificare | modificare sursa]
Schroedinger a scris:
"Putem imagina chiar cazuri destul de ridicole. O pisica este inchisa
intr-o camera din otel, impreuna cu urmatorul dispozitiv (care trebuie
sa fie ferit de interactiunea directa cu pisica): intr-un detector
Geiger-Mueller se afla o cantitate mica de material radioactiv, atat de
mica incat, in decurs de o ora, doar un singur atom probabil se va
dezintegra, sau cu egala probabilitate, poate niciunul; daca totusi se
intampla, detectorul Geiger va genera un semnal si prin intermediul
unui releu elibereaza un ciocan care sparge o mica fiola de cianura.
Daca lasam nesupravegheat intregul sistem timp de o ora, putem spune ca
pisica traieste inca daca in acest timp nici un atom nu s-a
dezintegrat. Functia de unda a intregului sistem va exprima acest fapt
avand in ea pisica vie-si-moarta (scuzati expresia) sau imprastiata in
parti egale. Este tipic pentru aceste cazuri ca o nedeterminare
localizata initial la nivel atomic sa fie transformata intr-o
nedeterminare la nivel macroscopic, care poate fi apoi rezolvata prin
observare directa. Asta ne impiedica sa acceptam in mod naiv ca valid
un "model neclar" pentru a reprezenta realitatea. Prin el insusi el nu
contine nimic neclar sau contradictoriu. Exista o mare diferenta intre
o fotografie miscata sau nefocalizata si o fotografiere clara a norilor
si a palcurilor de ceata.^[2]"
Textul de mai sus este o traducere a doua paragrafe dintr-un articol
original mult mai mare, care a aparut in revista germana
Naturwissenschaften ("Stiintele naturii") in 1935.^[3]
Faimosul experiment mental al lui Schroedinger ridica intrebarea: cand
un sistem cuantic inceteaza sa existe ca un amestec de stari si devine
unul dintre ele? (Mai tehnic, cand inceteaza starea cuantica actuala sa
mai fie o combinatie liniara de stari, fiecare dintre ele semanand cu
stari clasice diferite, incepand in schimb sa aiba o descriere clasica
unica?) Daca pisica supravietuieste, ea isi aminteste ca a fost mereu
vie. Insa consecintele experimentului EPR care sunt consistente cu
mecanica cuantica microscopica standard arata ca obiectele
macroscopice, precum pisicile, nu au tot timpul o descriere clasica
unica. Scopul experimentului mental este de a ilustra acest aparent
paradox: intuitia noastra spune ca nici un observator nu poate fi
intr-un amestec de stari, in timp ce pisicile, spre exemplu, pot sa fie
un asemenea amestec. E nevoie ca pisicile sa fie observatori, sau
existenta lor intr-o singura stare clasica bine definita necesita un
alt observator extern? Ambele alternative i-au parut absurde lui Albert
Einstein, care a fost impresionat de abilitatea experimentului de a
sublinia aceasta; intr-o scrisoare catre Schroedinger datand din 1950
el scrie:
"Esti singurul fizician contemporan, in afara lui Laue, care observa ca
nu putem face supozitii asupra realitatii -- daca suntem corecti. Cei
mai multi dintre ei pur si simplu nu vad ce joc riscant joaca cu
realitatea -- realitatea este ceva independent de ceea ce se stabileste
experimental. Interpretarea lor este, oricum, inlaturata cel mai
elegant de sistemul tau cu atomul radioactiv + amplificator +
incarcatura de praf de pusca + pisica intr-o cutie, in care functia
unda a sistemului contine atat pisica vie cat si imprastiata in
bucatele. Nimeni nu se indoieste cu adevarat ca prezenta sau absenta
pisicii este ceva independent de actul observarii.^[4]"
De notat ca nici o incarcatura de praf de pusca nu este mentionata in
definirea experimentului de catre Schroedinger, care foloseste un
detector Geiger pe post de amplificator si cianura in loc de praf de
pusca; praful de pusca a fost mentionat in sugestia initiala facuta de
Einstein catre Schroedinger cu 15 ani mai devreme.
Interpretarea Copenhaga[modificare | modificare sursa]
Articol principal: interpretarea Copenhaga.
In interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice, un sistem inceteaza sa
mai fie o superpozitie de stari si devine una dintre ele atunci cand
are loc o observare a sistemului. Experimentul lui Schroedinger face
evident faptul ca natura masuratorii, sau a observatiei, nu este bine
definita in aceasta interpretare. Unii interpreteaza rezultatul
experimentului ca aratand ca atata timp cat cutia este inchisa,
sistemul exista concomitent intr-o superpozitie a starilor "nucleu
dezintegrat/pisica moarta" si "nucleu nedezintegrat/pisica vie" si doar
atunci cand cutia este deschisa si are loc o observare a continutului
functia de unda colapseaza in una dintre cele doua stari. Mai intuitiv,
pare ca "observarea" are loc cand o particula din nucleu loveste
detectorul. Aceasta linie a logicii poate fi dezvoltata catre Teoria
colapsului obiectivului. Prin contrast, interpretarea multiple-lumi
neaga existenta vreunui colaps.
Steven Weinberg a spus:
"Toata aceasta poveste familiara este adevarata, insa lasa locul unei
ironii. Mecanica cuantica a lui Bohr a fost puternic subrezita, dar nu
datorita ideilor lui Einstein. Interpretarea Copenhaga descrie ce se
intampla cand un observator face o masuratoare, dar observatorul si
actul masurarii sunt ele insele tratate in mod clasic. Asta este cu
siguranta eronat: fizicienii si aparatele lor sunt cu siguranta
guvernati de aceleasi reguli care guverneaza orice altceva in univers.
Insa aceste reguli sunt exprimate sub forma unor functii de unda (sau,
mai precis, un vector de stare) care evolueaza intr-un mod perfect
determinist. Atunci de unde provin regulile probabilistice ale
interpretarii Copenhaga? Un progres considerabil a fost facut in anii
recenti in directia rezolvarii acestei probleme, dar despre asta nu pot
vorbi aici. E destul sa spun ca nici Bohr nici Einstein nu s-au
concentrat asupra problemei reale din mecanica cuantica. Regulile
interpretarii Copenhaga functioneza cu siguranta, asa incat au trebuit
acceptate. Insa asta lasa sarcina de a le explica aplicand ecuatii
deterministe pentru a studia evolutia functiei de unda, a ecuatiei
Schroedinger, a observatorilor si a aparatelor lor.^[5]"
Interpretarea multiple-lumi a lui Everett & istoriile consistente[modificare
| modificare sursa]
In interpretarea multiple-lumi, care nu defineste observarea ca pe un
proces special, atat starea pisica-vie cat si cea pisica-moarta
continua sa existe, dar ele sunt separate una de alta. Cu alte cuvinte,
cand cutia este deschisa, acea parte a universului continand
obervatorul si pisica este rupta in doua universuri, unul continand un
observator privind intr-o cutie in care se afla o pisica moarta, altul
continand un observator privind intr-o cutie in care se afla o pisica
vie.
De vreme ce cele doua stari sunt separate, nu exista nici o comunicare
efectiva sau o interactiune intre ele. Cand un observator deschide
cutia, se creeaza o legatura cu pisica, astfel incat ambele stari ale
observatorului corespunzatoare situatiei in care pisica e vie sau
respectiv moarta sunt create si nici una dintre stari nu poate
interactiona cu cealalta. Acelasi mecanism al separarii cuantice este
de asemenea important pentru interpretarea in termenii asa numitelor
Istorii Consistente. Doar "pisica-vie" sau "pisica-moarta" pot fi o
parte a istoriei consistente in aceasta interpretare.
Roger Penrose critica aceasta interpretare astfel:
"Vreau sa arat in mod clar ca, aceasta nu reprezinta nici pe departe o
rezolvare a paradoxului pisicii. Nu exista nimic in formalismul
mecanicii cuantice care sa elimine o stare a constiintei in care sa
existe o perceptie concomitenta a unei pisici moarte si a unei pisici
vii.^[6]"
cu toate ca sensul larg acceptat (fara a accepta in mod obligatoriu
teoria multiplelor-lumi) este ca aceasta separare reprezinta un
mecanism care face imposibila asemenea perceptii simultane.^[7]^[8]
O varianta a experimentului Pisicii lui Schroedinger cunoscuta ca
sinuciderea cuantica a fost propusa de cosmologul Max Tegmark. Acesta
examineaza experimentul Pisicii lui Schroedinger din punctul de vedere
al pisicii si argumenteaza ca in acest mod se poate distinge intre
interpretarea Copenhaga si interpretarea multiple-lumi.
Interpretarea Ansamblu[modificare | modificare sursa]
Interpretarea Ansamblu stabileste ca superpozitiile nu sunt nimic
altceva decat subansambluri ale unui ansamblu statistic mai mare. Dat
fiind acest lucru, vectorul de stare nu se poate aplica experimentelor
cu pisici individuale, ci doar statisticii multor experimente cu pisici
similare. Sustinatorii acestei interpretari afirma ca asta transforma
paradoxul pisicii lui Schroedinger intr-o falsa problema.
Acceptand aceasta interpretare, se poate respinge ideea ca un sistem
fizic singular are de fiecare data o descriere matematica univoca.
Teoria colapsului obiectiv[modificare | modificare sursa]
Conform cu teoria colapsului obiectiv, superpozitiile sunt distruse in
mod spontan (independent de observatiile externe) cand anumite praguri
fizice obiective (de timp, masa, temperatura, ireversibilitate, etc.)
sunt atinse. Astfel, pisica se va afla intr-o anumita stare cu mult
inainte de deschiderea cutiei. Asta se poate exprima mai vag ca "pisica
se observa ea insasi", sau "mediul inconjurator este cel care observa
pisica".
Teoria colapsului obiectiv necesita o modificare a mecanicii cuantice
standard, astfel incat sa permita ca superpozitiile sa fie distruse de
catre procesul de "trecere a timpului".
In teorie, de vreme ce fiecare stare este determinata de o stare
anterioara ei si aceasta de o alta stare anterioara, la infinit,
pre-determinarea fiecarei stari se va fi obtinut in mod instantaneu in
momentul zero al Big-Bangului. De aceea starile pisica-vie si
pisica-moarta nu sunt determinate de catre observator; ele au fost deja
pre-determinate in momentele initiale ale universului.
Aplicatii practice[modificare | modificare sursa]
Acest experiment este unul pur teoretic si nu se cunoaste nici un caz
in care sa fi fost pus in practica. Efecte asemanatoare, oricum, au
unele aplicatii practice in calculul cuantic si criptografia cuantica.
E posibil sa se trimita o raza de lumina aflata in superpozitie
cuantica printr-un cablu optic. Plasand un dispozitiv in mijlocul
cablului care intercepteaza si retransmite semnalul, functia sa de unda
va colapsa (sau in interpretarea Copenhaga, "va suferi o observatie")
iar asta va face ca lumina sa 'decada' intr-o anumita stare. Efectuand
teste statistice asupra luminii receptionata la celalalt capat al
cablului, se poate spune daca a ramas in superpozitia starilor sau a
fost deja observat si apoi retransmis. In principiu, aceasta permite
dezvoltarea unor sisteme de comunicatii care nu pot fi spionate fara ca
aceasta sa se detecteze la destinatie. Acest experiment poate fi un
argument care sa ilustreze faptul ca "observarea" in interpretarea
Copenhaga nu are nimic de-a face cu constienta, in sensul ca a o
observare absolut involuntara va face ca statistica de la capatul
firului sa fie diferita.
In calculul cuantic, fraza "starea pisicii" adesea se refera la o
legatura speciala a qubitilor unde quibitii sunt intr-o superpozitie in
care toate starile de 0 sunt egale cu toate starile de 1,
[MATH: <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle
displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo
stretchy="false">|</mo> </mrow> <mn>00...0</mn> <mo fence="false"
stretchy="false">⟩</mo> </mstyle> </mrow> <annotation
encoding="application/x-tex">{\displaystyle |00...0\rangle
}</annotation> </semantics> :MATH]
{\displaystyle |00...0\rangle } +
[MATH: <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle
displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo
stretchy="false">|</mo> </mrow> <mn>11...1</mn> <mo fence="false"
stretchy="false">⟩</mo> </mstyle> </mrow> <annotation
encoding="application/x-tex">{\displaystyle |11...1\rangle
}</annotation> </semantics> :MATH]
{\displaystyle |11...1\rangle } .
Extensii[modificare | modificare sursa]
Cu toate ca in acest experiment mental se vorbeste despre doar doua
stari posibile (pisica-vie si pisica-moarta), in realitate pot exista
un numar imens de stari posibile, atata timp cat temperatura si starea
de descompunere a pisicii depind de cand si cum, la fel de mult ca si
de daca, mecanismul a fost actionat, ca de altfel si de starea pisicii
inainte de a muri.
Intr-o alta extensie a experimentului, fizicieni de marca au mers pana
acolo incat au sugerat ca observatiile astronomice ale materiei
intunecate din univers in cursul anului 1998 au redus "speranta de
viata" datorita scenariului determinat de pseudo-Pisica lui
Schroedinger, cu toate ca acesta este un punct de vedere
controversat.^[9]^[10]
O alta varianta a experimentului este Prietenul lui Wigner, in care se
definesc doi observatori externi, primul care deschide si inspecteaza
cutia si care apoi comunica observatiile sale unui al doilea
observator. Problema care se naste aici este daca: functia de unda
colapseaza cand primul observator deschide cutia, sau doar cand al
doilea observator este pus la curent cu datele culese de primul
observator?
Vezi si[modificare | modificare sursa]
* Masurarea in mecanica cuantica
* Experimentul celor doua fante
* Interpretarile mecanicii cuantice
* Sinuciderea cuantica
Note[modificare | modificare sursa]
1. ^ EPR article: Can Quantum-Mechanical Description of Physical
Reality Be Considered Complete?
2. ^ Schroedinger: "The Present Situation in Quantum Mechanics"
3. ^ Schroedinger, Erwin (1935). "Die gegenwaertige Situation in der
Quantenmechanik (The present situation in quantum mechanics)".
Naturwissenschaften.
4. ^ Pay link to Einstein letter
5. ^ Weinberg, Steven (2005). "Einstein's Mistakes". Physics Today.
58: 31. doi:10.1063/1.2155755.
6. ^ Penrose, R. The Road to Reality, p807.
7. ^ Wojciech H. Zurek, Decoherence, einselection, and the quantum
origins of the classical, Reviews of Modern Physics 2003, 75, 715
or [1]
8. ^ Wojciech H. Zurek, Decoherence and the transition from quantum to
classical, Physics Today, 44, pp 36-44 (1991)
9. ^ Highfield, Roger (2007-11-21). "Mankind 'shortening the
universe's life'". The Daily Telegraph. Accesat in 2007-11-25.
Verificati datele pentru: |date= (ajutor)
10. ^ Chown, Marcus (2007-11-22). "Has observing the universe hastened
its end?". New Scientist. Accesat in 2007-11-25. Verificati datele
pentru: |date= (ajutor)
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Commons
Wikimedia Commons contine materiale multimedia legate de Pisica lui
Schroedinger
* Erwin Schroedinger, The Present Situation in Quantum Mechanics
(Translation)
* The EPR paper
* The story of Schroedinger's cat (an epic poem); The Straight Dope
* Tom Leggett (Aug. 1, 2000) New life for Schroedinger's cat, Physics
World, UK Experiments at two universities claim to observe
superposition in large scale systems
* [2] A good popular account of the puzzle.
Adus de la
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pisica_lui_Schroedinger&oldi
d=13351695
Categorii:
* Concepte fizice fundamentale
* Experimente mentale
* Paradoxuri fizice
* Mecanica cuantica
* Pisici fictive
Categorie ascunsa:
* Erori CS1: date
Meniu de navigare
Unelte personale
* Nu sunteti autentificat
* Discutii
* Contributii
* Creare cont
* Autentificare
Spatii de nume
* Articol
* Discutie
[ ] romana
Vizualizari
* Lectura
* Modificare
* Modificare sursa
* Istoric
[ ] Mai mult
Cautare
____________________ Cautare Salt
Navigare
* Pagina principala
* Schimbari recente
* Cafenea
* Articol aleatoriu
* Facebook
Participare
* Cum incep pe Wikipedia
* Ajutor
* Portaluri tematice
* Articole cerute
* Donatii
Trusa de unelte
* Ce trimite aici
* Modificari corelate
* Trimite fisier
* Pagini speciale
* Navigare in istoric
* Informatii despre pagina
* Citeaza acest articol
* Element Wikidata
Tiparire/exportare
* Creare carte
* Descarcare ca PDF
* Versiune de tiparit
In alte proiecte
* Wikimedia Commons
In alte limbi
* Afrikaans
* a+l+e+r+b+y+tm
* Asturianu
* Az@rbaycanca
* t+r+g+h+
* Belaruskaya
* B"lgarski
*
*
* Catal`a
* Cestina
* Dansk
* Deutsch
* Zazaki
* Ellynika'
* English
* Esperanto
* Espanol
* Eesti
* Euskara
* f+a+r+s+
* Suomi
* Franc,ais
* Gaeilge
* Galego
* E+B+R+J+T+
*
* Hrvatski
* Magyar
*
* Interlingua
* Bahasa Indonesia
* Italiano
*
*
*
* Lietuviu
* Latviesu
* Makedonski
*
*
* Bahasa Melayu
*
* Nederlands
* Norsk nynorsk
* Norsk bokmaal
* Occitan
*
*
* Polski
* p+n+g+a+b+
* Portugues
* Russkij
* Saha tyla
* Sicilianu
* Scots
* Srpskohrvatski / srpskohrvatski
* Simple English
* Slovenscina
* Srpski / srpski
* Svenska
* Slunski
*
*
*
* Tuerkmenc,e
* Tagalog
* Tuerkc,e
* Tatarcha/tatarc,a
* Ukrayins'ka
* Veneto
* Tie>'ng Vie>-.t
* Winaray
*
*
*
*
Modifica legaturile
* Ultima editare a paginii a fost efectuata la 8 aprilie 2020, ora
19:26.
* Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons cu
atribuire si distribuire in conditii identice; pot exista si clauze
suplimentare. Vedeti detalii la Termenii de utilizare.
* Politica de confidentialitate
* Despre Wikipedia
* Termeni
* Versiune mobila
* Dezvoltatori
* Statistici
* Declaratie cookie
* Wikimedia Foundation
* Powered by MediaWiki