https://web.archive.org/web/20210822234049/https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_(film) #alternate Modificare Wikipedia (ro) IFRAME: https://archive.org/includes/donate.php?as_page=1&platform=wb&referer=h ttps%3A//web.archive.org/web/20210822234049/https%3A//ro.wikipedia.org/ wiki/Mircea_%2528film%2529 Wayback Machine https://ro.wikipedia Go May AUG Dec Previous capture 22 Next capture 2017 2021 2022 success fail About this capture COLLECTED BY Organization: Internet Archive The Internet Archive discovers and captures web pages through many different web crawls. At any given time several distinct crawls are running, some for months, and some every day or longer. View the web archive through the Wayback Machine. Collection: Wide Crawl Number 18 TIMESTAMPS loading The Wayback Machine - https://web.archive.org/web/20210822234049/https://ro.wikipedia.org/wik i/Mircea_(film) Mircea (film) De la Wikipedia, enciclopedia libera Sari la navigare Sari la cautare Mircea Mircea 1989.jpg Afisul filmului Titlu original Mircea Gen istoric Regizor Sergiu Nicolaescu Autor Titus Popovici Modificati la Wikidata Scenarist Titus Popovici Producator Ion Mititelu (directorul filmului) Vasile Ravescu (producator delegat) Distribuitor Romaniafilm Studio Casa de Filme 5 Director de imagine Alexandru Groza Nicolae Girardi Montaj Maria Neagu Sunet Anusavan Salamanian (coloana sonora) Muzica Adrian Enescu Scenografie arh. Stefan Antonescu Costume Gabriela Nicolaescu Distributie Sergiu Nicolaescu Serban Ionescu Adrian Pintea Vlad Nemes Silviu Stanculescu Ion Besoiu Ion Ritiu George Alexandru Ioana Pavelescu Manuela Harabor Colea Rautu Premiera 17 noiembrie 1989 Durata 137 min. Tara RSR R.S. Romania Locul actiunii Romania Modificati la Wikidata Limba originala romana Prezenta online * * Pagina IMDb * Pagina Cinemagia Modifica date / text Consultati documentatia formatului Mircea este un film istoric romanesc din 1989, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sergiu Nicolaescu, Serban Ionescu, Adrian Pintea, Vlad Nemes, Silviu Stanculescu, Ion Besoiu, Ion Ritiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Harabor si Colea Rautu. Filmul prezinta cateva momente semnificative de la sfarsitul domniei lui Mircea cel Batran (1386-1418), domnul Tarii Romanesti: pregatirea luptei cu oastea otomana condusa de sultanul Mehmed I, supravegherea intrigilor boierilor care doreau sa inchine tara puterilor straine si indrumarea educatiei nepotului preferat, Vlad. De asemenea, sunt prezentate sub forma de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. [ ] Cuprins * 1 Rezumat * 2 Distributie * 3 Reprezentarea personajului principal * 4 Erori in prezentarea realitatii istorice * 5 Productie * 6 Receptie * 7 Note * 8 Bibliografie * 9 Legaturi externe Rezumat[modificare | modificare sursa] Information icon.svg Atentie: urmeaza detalii despre naratiune si/sau deznodamant. La inceputul secolului al XIV-lea, o oaste ungara condusa de regele Carol Robert de Anjou intra in Tara Romaneasca, fiind invinsa in Batalia de la Posada (1330) de oastea romana condusa de voievodul Basarab I. In deceniile urmatoare, din pustiurile Asiei au navalit inspre Europa otomanii, a caror singura lege era sabia. Ei au cotropit statele aflate in cale si au ajuns in cele din urma pana la Dunare, sub conducerea sultanului Baiazid I (Ion Ritiu) (1389-1402). La inceputul domniei sale, Mircea cel Batran (Sergiu Nicolaescu) a domnit impreuna cu fratele sau, Dan (Traian Costea). Cand turcii au invadat Tara Romaneasca, Dan se opune luptei cu acestia si trece in tabara otomana. Mircea se lupta cu turcii in Batalia de la Rovine (1395), invingandu-i si determinandu-i sa se retraga. Deoarece puterea turcilor era mare, ei au reintrat ulterior in tara si l-au inscaunat ca domn pe Dan. In acest timp, Mircea se retrasese in Cetatea Fagarasului si a purtat tratative cu imparatul german Sigismund de Luxemburg (Vladimir Gaitan), regele Ungariei. S-a format o oaste cruciata condusa de imparatul Sigismund si al carui comandant a fost numit Jean de Nevers (Stefan Velniciuc), fiul ducelui de Burgundia. Din cauza orgoliilor si a disputelor intre diferitii comandanti, oastea cruciata a fost invinsa de turci in Batalia de la Nicopole (1396). Dan a fost alungat din tara de Mircea si s-a ascuns pe la curtile regilor din apusul Europei de la care spera sa primeasca ajutor pentru a reveni in tara. El a fost amenintat de Mircea ca va fi osandit la moarte daca va mai calca pe teritoriul tarii. Mai tarziu, din haurile Asiei s-au ivit alti navalitori mai salbatici si mai nemilosi decat otomanii, hoardele mongole conduse de Timur Lenk (Vasile Boghita). Mongolii i-au invins pe turci in Batalia de la Ankara (1402), iar Baiazid a fost luat prizonier, murind in cele din urma in captivitate. Otomanii au devenit vasali ai lui Timur Lenk. In anii urmatori, Imperiul Otoman a trecut printr-o perioada de lupte interne in care au fost implicati cei trei fii supravietuitori ai lui Baiazid: Mehmed I (George Alexandru), Musa si Mustafa. Mircea cel Batran i-a sprijinit cu bani si osti pe Musa si Mustafa, el avand un aliat in persoana solului turc Izzedin Bey (Colea Rautu). Dar, in cele din urma, sultan a devenit Mehmed (1413-1421). Dorind sa se razbune pe Mircea cel Batran pentru infrangerea ostilor turcesti la Rovine si sustinerea la tron a celor doi frati ai sultanului, Mehmed soseste la Dunare cu o armata numeroasa. De asemenea, Dan se afla la Castelul Bran cu o oaste nemteasca, pregatit sa intre si el in tara. Pe langa dusmanii din exteriorul tarii, Mircea se confrunta cu dusmani interni. Solii germani si polonezi incearca sa-l convinga pe fiul sau, printul coregent Mihail I (Serban Ionescu), sa-si inlature tatal de la domnie. Ei ii au ca aliati pe Elisaveta (Ioana Pavelescu), sotia printului, si pe doi boieri din sfatul tarii: paharnicul Ene Udoba (Silviu Stanculescu) si slugerul Ion Iercau (Corneliu Girbea). Solul german, preotul catolic Gerolamo (Ion Besoiu), ii spune Elisavetei sa-l convinga pe Mihail sa accepte sa devina vasalul imparatului Sigismund daca vrea sa domneasca pe tronul Tarii Romanesti. Mircea cel Batran cere sprijin de la curtile regilor Europei pentru a se lupta cu turcii. Solii german si polonez ii conditioneaza ajutorul de recunoasterea suzeranitatii Germaniei si respectiv a Poloniei asupra Tarii Romanesti. Solul turc Izzedin Bey ii comunica domnului ca sultanul isi va retrage ostirea daca domnul va accepta sa plateasca tribut turcilor, il va ajuta cu oaste de fiecare data cand sultanul va avea nevoie si va permite trecerea ostilor otomane pe teritoriul tarii. In plus, domnul trebuia sa se angajeze sa nu se mai amestece in treburile imperiului si sa-si trimita unul dintre fii ca oaspete la curtea sultanului. Nepotul voievodului, Vladut (Vlad Nemes), fiul lui Vlad Dracul (Adrian Pintea) si al sotiei sale, Irina (Manuela Harabor), surprinde o serie de discutii ale boierilor intriganti si incearca sa i le aduca la cunostinta domnului, dar acesta ii spune ca nu-i plac oamenii paraciosi. In aceste conditii, Vladut fuge din cetate si calareste pana la oastea aflata pe malurile Dunarii, dorind sa-l informeze pe tatal sau de intrigile de la curte. Crezand ca si tatal sau unelteste pentru a deveni domn, Vladut fuge din tabara si se arunca in Dunare, dar este prins de Izzedin Bey si dus in tabara sultanului. Afland aceasta, Mircea cel Batran se deghizeaza in sol al domnului roman si patrunde in tabara sultanului, cu complicitatea lui Izzedin. El ii propune lui Mehmed ca domnul roman si sultanul turc sa se intalneasca impreuna intr-un loc acceptat de comun acord pentru a decide soarta razboiului. In semn de bunavointa, Mehmed accepta sa-i permita lui Vladut sa plece impreuna cu solii romani. Pe drumul spre curtea domneasca, Mircea cel Batran ii povesteste lui Vladut mai multe episoade din istoria Tarii Romanesti, inoculandu-i copilului sentimentul patriotismului si al devotamentului fata de propriul popor. El recunoaste ca au murit prea multi oameni pentru apararea tarii si incearca sa gaseasca o solutie de evitare a razboiului. In acea noapte, arcasul Will Stapleton (Virgil Flonda) incearca sa-l ucida pe Mircea, dar il confunda cu Mezea (Papil Panduru), slujitorul credincios al voievodului. Domnul se deplaseaza la Bran, iar Dan sufera un atac de cord si moare atunci cand il vede. Mircea il pune pe Vladut sa-i judece pe boierii Udoba si Iercau pentru ca au uneltit cu un vanzator de tara. Vladut ii condamna pe ce doi sa fie trasi in teapa, iar domnul ii pune sa urmareasca executia pentru a deveni astfel responsabil pentru propriile hotarari. Stapleton il nimereste pe Mircea cel Batran cu o sageata, fiind apoi taiat cu sabia de domn. Revenit in tara, Mircea este intampinat de Vlad care-i spune ca printul Mihail unelteste cu dusmanii tarii. Voievodul il alunga din tara pe preotul Gerolamo si le dezvaluie boierilor ca Mihail s-a prefacut a unelti. El o atentioneaza pe Elisaveta ca prefacatoria ei a fost prea veridica. Mircea se duce la oastea de pe malul Dunarii, impreuna cu cei doi fii ai sai, Mihail si Vlad, si cu nepotul Vladut. Izzedin il anunta ca Mehmed a acceptat sa se intalneasca cu voievodul roman pe o insula de pe Dunare. Mircea accepta sa plateasca tribut turcilor si sa il trimita la curtea imperiala pe Vlad, dar Mehmed cere sa fie trimis Vladut. Domnul refuza aceasta cerere si pleaca. Pe drumul spre oaste, Mehmed porunceste sa i se taie capul lui Izzedin. In acea noapte, starea de sanatate a lui Mircea se agraveaza, dar el reuseste sa reziste pana a doua zi din dorinta de a se afla in fruntea armatei pentru a fi vazut de romani si de turci. Domnul apare a doua zi pe cal in fata ostilor, iar Mehmed decide sa accepte invoiala facuta pe insula, dandu-i lui Mircea posibilitatea de a trimite pe cine vrea la curtea imperiala. Armata turceasca se retrage de pe malul Dunarii. Vladut ii cere domnului sa fie trimis la curtea sultanului pentru a afla care sunt punctele forte si cele slabe ale armatei otomane si a putea in viitor sa tina piept ostilor turcesti. Filmul se incheie cu Mircea cel Batran stand pe malul marii si afirmand ca el a lasat urmasilor tara intreaga ca mostenire. Distributie[modificare | modificare sursa] * Sergiu Nicolaescu - Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti * Serban Ionescu - printul coregent Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran * Adrian Pintea - Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran * Vlad Nemes - Vladut, fiul lui Vlad Dracul, viitorul domn Vlad Tepes * Silviu Stanculescu - paharnicul Ene Udoba * Ion Besoiu - preotul Gerolamo, trimisul regelui Sigismund al Ungariei si Germaniei * Ion Ritiu - sultanul Baiazid I * George Alexandru - sultanul Mehmed I * Ioana Pavelescu - Elisaveta, sotia printului Mihail * Manuela Harabor - Irina, sotia printului Vlad * Colea Rautu - Izzedin Bey, solul turcesc al lui Baiazid si apoi al lui Mehmed I * Traian Costea - printul Dan Uzurpatorul, fratele lui Mircea cel Batran * Vladimir Gaitan - imparatul german Sigismund de Luxemburg * Corneliu Girbea - slugerul Ion Iercau (mentionat Cornel Girbea) * Papil Panduru - Mezea, slujitorul credincios al lui Mircea * Stefan Velniciuc - Jean de Nevers, fiul ducelui de Burgundia * Ion Colan - capitanul Bratu * Valeriu Paraschiv (mentionat Val Paraschiv) * Stefan Hagima - contele Philippe d'Artois et d'Eu * Virgil Flonda - arcasul Will Stapleton * Bogdan Nemes - printul Dan, fiul lui Mihail/printul Mihail copil * Paul Fister * Ionel Rusu * Constantin Paun * Vasile Boghita - trimisul regelui Vladislav al Poloniei * Cristian Sofron - Musa C,elebi, fiul lui Baiazid, fratele lui Mehmed * Geo Dobre - generalul bizantin * Mircea Stoian * Viorel Comanici - marele vizir * Corneliu Tigancu * Elek Barna Matei * Mircea N. Cretu * Nicolae Urs * Alexandru Dobrescu - boier cu barba alba (nementionat) * Viorel Plavitiu - Jean de Vienne, amiralul Frantei (nementionat) Reprezentarea personajului principal[modificare | modificare sursa] Profesoara Elena Saulea a evidentiat faptul ca voievodul Mircea cel Batran este descris in film ca un personaj mitic, "un barbat ilustru prin intermediul caruia se transmite un mesaj al istoriei catre viitor".^[1] El este caracterizat "printr-o statura princiar-razboinica, cu metalizari ale spiritului-trup".^[2] Scenaristul si regizorul acestui film au intentionat mai mult sa prezinte un erou legendar decat sa evoce o perioada istorica. Mircea cel Batran este prezentat aici ca un rege Arthur care radiaza frumusete morala si intelepciune.^[3] Ideea filmului este cautarea de catre domn a modului de pastrare a independentei tarii, dar si a succesorului potrivit la tron.^[4] Domnul apare ca "un fel de zeitate ce organizeaza mai ales viitorul",^[1] trecutul devenind doar o poveste (un fel de basm) pentru nepotul ce este pregatit pentru a urca mai tarziu pe tron. Relatia intre voievodul Mircea si copilul Vladut apare astfel ca o relatie intre trecut si viitor.^[1] Tanarul Vladut il prefigureaza prin comportament pe viitorul domn Vlad Tepes, el luand prima sa decizie de tragere in teapa a boierilor intriganti si tradatori dupa ce i-a judecat la propunerea lui Mircea cel Batran.^[4] Copilul isi dovedeste aici caracterul crud care se va manifesta in mod semnificativ in perioada domniei sale.^[5] Filmul contine mai multe motive de basm cum ar fi calul naravas ce poate fi calarit numai de cel cu ganduri bune, calatoria initiatica in Imperiul Otoman, rivalitatea intre frati^[5], orgoliul cavalerilor medievali adunati in jurul unei mese rotunde, prezenta acestor motive avand rolul de a sustine ideea ca personajul principal este un erou mitic. In plus, secventa confruntarii lui Timur Lenk cu Baiazid face posibila evocarea unei adevarate filozofii a vietii: efemeritatea gloriei ("Marirea si slava sunt fum!").^[6] Erori in prezentarea realitatii istorice[modificare | modificare sursa] Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti si specialist in istorie medievala) a afirmat ca Mircea cel Batran nu l-ar fi invins pe Baiazid in batalia de la Rovine, deoarece in urmatorii aproape doi ani si jumatate de dupa batalie Mircea cel Batran ar fi fost refugiat in Transilvania. El s-ar fi aflat in martie 1395 la Brasov, unde a solicitat ajutor regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Acelasi istoric sustine ca armata ungara ar fi incercat sa il repuna pe Mircea cel Batran de patru ori pe tronul Tarii Romanesti, de fiecare data fiind alungat insa de turci.^[7] Productie[modificare | modificare sursa] Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, autor al scenariilor unor filme istorice de succes: Dacii (1967) si Mihai Viteazul (1971).^[8] Filmul a fost realizat in studiourile Centrului de Productie Cinematografica Bucuresti. Filmarile au fost realizate in vara anului 1988, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, acest lucru fiind mentionat pe genericul de inceput. In realizarea filmului au fost folositi mai multi consilieri si anume: consilier militar - col. dr. Constantin Ucrain (pe generic el este trecut consilier istoric), consultanti istorici - prof. Radu Florescu si prof. Gemil Tahsin (creditat pe generic Gemil Tatsin), consilieri de lupte - Paul Fister si Constantin Paun. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Caii au provenit de la hergheliile Ministerului Agriculturii. Sergiu Nicolaescu a modificat partial scenariul lui Titus Popovici, adaugand replici rostite de Mircea cel Batran precum "Eu nu vreau sa domnesc peste oameni in genunchi, manjindu-le sufletele cu minciuna si inselatoria, silindu-i sa se supuna si strainilor!", "Si acum, intre noi, boieri dumneavoastra. Dupa ce 30 de ani ne-am impotrivit oricarei inchinari, acum ce facem, ne inchinam paganilor ori crestinilor? Sau si la unii si la altii?" sau, adresandu-se unui boier aflat in genunchi si cu capul plecat, "Vezi tu, mai Udoba, din pozitia asta nu vei mai privi inainte niciodata si nu vei mai sta drept decat in intuneric. In jos am privit destul, iar eu am durat sa dau acestei tari mandrie si onoare. Ar trebui sa gasim taina care ne-a tinut in nemiscare timp de 1000 de ani, pentru a o putea sugruma cu tot si pe toti care ne mai leaga de ea.".^[9] Premiera filmului era programata sa aiba loc la 5 iunie 1989, dar presedintele RSR Nicolae Ceausescu a cerut sa fie facute unele modificari la scenariu. Scenaristul Titus Popovici a modificat astfel 17 pagini din scenariu. La 2 iunie 1989, regizorul Sergiu Nicolaescu se afla la Bad Segeberg, langa Hamburg (Germania), unde lucra la un spectacol Karl May.^[10]^[11] El a fost anuntat de Mihai Dulea, ministrul adjunct al culturii, responsabil cu cinematografia, ca premiera a fost amanata din dispozitia sotilor Ceausescu si i s-a cerut sa vina la Bucuresti la 4 iunie pentru a discuta modificarile cerute. Suparat, regizorul a refuzat sa vina in tara si a afirmat ca el nu vrea sa schimbe nimic la filmul Mircea, indiferent cine ar fi cel care i-ar cere aceasta.^[10] Imediat, Nicolaescu a fost sunat la telefon de scenaristul Titus Popovici si apoi de Suzana Gadea, presedintele Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste.^[10]^[11] Regizorul a refuzat sa vina in tara si sa modifice filmul. Sergiu Nicolaescu a revenit in Romania abia la 15 iulie si i s-a retinut pasaportul inca de la granita. Dulea i-a aratat 17 pagini cu modificarile cerute de Ceausescu si acceptate de Titus Popovici. El nu a vrut sa se uite pe materialul modificat si a refuzat orice modificare.^[10] Filmul Mircea a avut premiera abia la 17 noiembrie 1989 la Cinematograful Patria,^[12] in absenta regizorului. In timpul Revolutiei din decembrie 1989, regizorul Nicolaescu a gasit in biroul lui Nicolae Ceausescu din sediul CC-ului decupajul regizoral cu observatii si o scrisoare a lui Titus Popovici catre Ceausescu in care scenaristul explica diferentele intre scenariul lui si filmul realizat.^[10]^[13]^[14] Coloana sonora a filmului a fost refacuta la inceputul anilor 2000 de inginerul de sunet Anusavan Salamanian in versiune Dolby Surround.^[15] Receptie[modificare | modificare sursa] Filmul Mircea a fost vizionat de 459.726 de spectatori la cinematografele din Romania, dupa cum atesta o situatie a numarului de spectatori inregistrat de filmele romanesti de la data premierei si pana la data de 31.12.2007 alcatuita de Centrul National al Cinematografiei.^[16] Machiorul Mircea Voda a primit in 1989 Premiul pentru machiaj al Asociatiei Cineastilor din Romania (ACIN) pentru filmele Franc,ois Villon si Mircea.^[17] Analizand acest film, criticul Calin Caliman a laudat imaginile spectaculoase ale luptei oastei lui Mircea cu armata otomana, precum si portretele durabile create de Sergiu Nicolaescu, Vlad Nemes, Serban Ionescu, Adrian Pintea si Colea Rautu.^[18] Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci si a facut urmatorul comentariu: "Momente semnificative ale sfarsitului de domnie pentru Mircea cel Batran: luptele cu Mehmet, urmasul lui Baiazid, supravegherea boierilor intriganti si indrumarea educatiei nepotului preferat, Vlad. Adaptare puerila a unor evenimente inaltatoare, care compromite atat personajele cat si protagonistii genericului."^[19] Note[modificare | modificare sursa] 1. ^ ^a ^b ^c Elena Saulea - "Epopeea Nationala Cinematografica" (Biblioteca Bucurestilor, Bucuresti, 2011), p. 113. 2. ^ Elena Saulea, op. cit., p. 11. 3. ^ Elena Saulea, op. cit., p. 116. 4. ^ ^a ^b Elena Saulea, op. cit., p. 114. 5. ^ ^a ^b Elena Saulea, op. cit., p. 115. 6. ^ Elena Saulea, op. cit., p. 117. 7. ^ Ilarion Tiu - "Falsurile din filmele lui Sergiu Nicolaescu", in "Adevarul", 7 ianuarie 2013. 8. ^ Elena Saulea, op. cit., p. 5. 9. ^ Sergiu Nicolaescu - "Viata, destin si film" (editia a II-a revizuita, Ed. Universitara, Bucuresti, 2011), p. 32. 10. ^ ^a ^b ^c ^d ^e Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 31. 11. ^ ^a ^b Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 161. 12. ^ Elena Saulea, op. cit., p. 118. 13. ^ Mircea pe situl personal al regizorului Sergiu Nicolaescu, accesat la 10 iunie 2012 14. ^ Nicoleta Zaharia - "Sergiu Nicolaescu: In film, i-am ucis copilul lui Mihai Viteazul", in "Historia", aprilie 2011. 15. ^ *** - "Anusavan Salamanian, premiat la Gopo pentru intreaga activitate", in "Jurnalul National", 14 februarie 2011. 16. ^ "Situatia numarului de spectatori inregistrat de filmele romanesti de la data premierei pana la data de 31.12.2006 si 2007" (PDF). Centrul National al Cinematografiei. 31 decembrie 2007. Accesat in 14 septembrie 2011. 17. ^ Uniunea Cineastilor din Romania (ed.) - "Premiile cineastilor 1970-2000" (Editura si Tipografia Intact, Bucuresti, 2001), p. 87. 18. ^ Calin Caliman - "Cinci artisti ai imaginii cinematografice" (Ed. Reu Studio, Bucuresti, 2009), p. 86. 19. ^ Tudor Caranfil - "Dictionar universal de filme" (Ed. Litera International, Bucuresti, 2008), p. 583. Bibliografie[modificare | modificare sursa] * Elena Saulea - "Mircea (1989)", in vol. "Epopeea Nationala Cinematografica" (Biblioteca Bucurestilor, Bucuresti, 2011), p. 113-118. Legaturi externe[modificare | modificare sursa] * Mircea la Internet Movie Database * Mircea (film) la CineMagia v o d o m Filme regizate de Sergiu Nicolaescu Anii 1960 Memoria trandafirului (1962) o Scoicile nu au vorbit niciodata (1962) o Primavara obisnuita (1962) o Lectie in infinit (1965) o Dacii (1967) o Ultimul mohican (1968) o Kampf um Rom I (1968) o Vanatorul de cerbi (1969) o Kampf um Rom II - Der Verrat (1969) Anii 1970 Mihai Viteazul (1971) o Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972) o Cu miinile curate (1972) o Ultimul cartus (1973) o Un comisar acuza (1974) o Nemuritorii (1974) o Doi ani de vacanta (Insula comorilor (1975) o Piratii din Pacific (1975)) o Zile fierbinti (1975) o Osinda (1976) o Accident (1977) o Razboiul independentei (1977) o Pentru patrie (1978) o Revansa (1978) o Nea Marin miliardar (1979) o Mihail, ciine de circ (1979) Anii 1980 Ultima noapte de dragoste (1980) o Capcana mercenarilor (1981) o Duelul (1981) o Intilnirea (1982) o Cucerirea Angliei (1982) o Viraj periculos (1983) o Ringul (1984) o Ziua Z (1985) o Ciuleandra (1985) o Noi, cei din linia intii (1986) o Cautatorii de aur (1986) o Franc,ois Villon - Poetul vagabond (1987) o Mircea (1989) Anii 1990 Coroana de foc (1990) o Inceputul adevarului (Oglinda) (1994) o Punctul zero (1996) o Triunghiul mortii (1999) Anii 2000 Orient Express (2004) o "15" (2005) o Supravietuitorul (2008) o Carol I - Un destin pentru Romania (2009) Anii 2010 Poker (2010) o Ultimul corupt din Romania (2012) Alte articole Comisarul Roman o Comisarul Miclovan v o d o m Titus Popovici Nuvele * Moartea lui Ipu (1970) Titus Popovici1.jpg Romane * Strainul (1955) * Setea (1958) * Judecata (1984) * Disciplina dezordinii (1998) Teatru * Puterea si adevarul (1973) * Passacaglia (1989) Scenarii * La Moara cu noroc (1955) * Valurile Dunarii (1959) * Setea (1960) * Furtuna (1960) * Strainul (1964) * Padurea spanzuratilor (1964) * Dacii (1967) * Columna (1968) * Mihai Viteazul (1971) * Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972) * Puterea si adevarul (1972) * Cu miinile curate (1972, cu Petre Salcudeanu) * Ultimul cartus (1973, cu Petre Salcudeanu) * Departe de Tipperary (1973) * Conspiratia (1972) * Capcana (1974) * Nemuritorii (1974) - in colaborare cu Sergiu Nicolaescu) * Actorul si salbaticii (1975) * Pe aici nu se trece (1975) * Operatiunea Monstrul (1976) * Profetul, aurul si ardelenii (1978) * Artista, dolarii si ardelenii (1980) * Blestemul pamintului - Blestemul iubirii (1980) * Pruncul, petrolul si ardelenii (idee, 1981) * Lumini si umbre serial TV * Secretul lui Bachus (1984) * Horea (1984) * Noi, cei din linia intii (1986) * Secretul lui Nemesis (1987) * Mircea (1989) * Momentul adevarului (1989) * Dreptatea (1989) * Miss Litoral (1991) * Divort... din dragoste (1992, cu Mircea Cornisteanu) * Crucea de piatra (1993) Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mircea_(film)&oldid=13996748 Categorii: * Filme din 1989 * Filme regizate de Sergiu Nicolaescu * Filme romanesti * Filme cu actiunea in Romania * Filme istorice romanesti * Filme istorice din anii 1980 * Filme dramatice romanesti * Filme biografice * Filme Romaniafilm Categorie ascunsa: * Articole Wikipedia cu informatii bibliotecare Meniu de navigare Unelte personale * Nu sunteti autentificat * Discutii * Contributii * Creare cont * Autentificare Spatii de nume * Articol * Discutie [ ] Variante Vizualizari * Lectura * Modificare * Modificare sursa * Istoric [ ] Mai mult Cautare ____________________ Cautare Salt Navigare * Pagina principala * Schimbari recente * Cafenea * Articol aleatoriu * Facebook Participare * Cum incep pe Wikipedia * Ajutor * Portaluri tematice * Articole cerute * Donatii Trusa de unelte * Ce trimite aici * Modificari corelate * Trimite fisier * Pagini speciale * Navigare in istoric * Informatii despre pagina * Citeaza acest articol * Element Wikidata Tiparire/exportare * Creare carte * Descarca PDF * Versiune de tiparit In alte limbi * English * f+a+r+s+ * E+B+R+J+T+ Modifica legaturile * Ultima editare a paginii a fost efectuata la 21 martie 2021, ora 07:09. * Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire in conditii identice; pot exista si clauze suplimentare. Vedeti detalii la Termenii de utilizare. * Politica de confidentialitate * Despre Wikipedia * Termeni * Versiune mobila * Dezvoltatori * Statistici * Declaratie cookie * Wikimedia Foundation * Powered by MediaWiki