.
#Articole Recente Audio Recente Fotografii Recente alternate
IFRAME:
https://archive.org/includes/donate.php?as_page=1&platform=wb&referer=h
ttps%3A//web.archive.org/web/20160505184052/http%3A//www.crestinortodox
.ro/credinta/taina-spovedaniei-143692.html
Wayback Machine
http://www.crestinor Go
Apr MAY Dec
Previous capture 05 Next capture
2015 2016 2017
success
fail
About this capture
COLLECTED BY
Collection: Wikipedia Outlinks March 2016
Crawl of outlinks from wikipedia.org started March, 2016. These files
are currently not publicly accessible. Properties of this collection.
It has been several years since the last time we did this. For this
collection, several things were done: 1. Turned off duplicate
detection. This collection will be complete, as there is a good chance
we will share the data, and sharing data with pointers to random other
collections, is a complex problem. 2. For the first time, did all the
different wikis. The original runs were just against the enwiki. This
one, the seed list was built from all 865 collections.
TIMESTAMPS
loading
The Wayback Machine -
https://web.archive.org/web/20160505184052/http://www.crestinortodox.ro
/credinta/taina-spovedaniei-143692.html
Taina Spovedaniei
Taina Spovedaniei Mareste imaginea.
Taina Spovedaniei ca mijloc de vindecare spirituala si apropiere de
Dumnezeu intr-o lume secularizata
Atunci cand vorbim despre marturisire, trebuie sa intelegem prin
aceasta, mai presus decat orice altceva, Taina Pocaintei. Spovedania
este una dintre cele mai mari Taine care ni s-au dat; un binecuvantat
dar, marturisit de insusi Mantuitorul Iisus Hristos, dupa invierea Sa,
prin urmatoarele cuvinte adresate ucenicilor: Luati Duh Sfant! Carora
veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi
tinute (Ioan 20, 22-23).
Pocainta este, cu toate acestea, una dintre Tainele profanate in cel
mai inalt grad astazi.
Toate Tainele sunt inalte, nespus de adanci; toate Tainele ne unesc cu
Dumnezeu, ne fac partasi la o noua viata, viata vesnica, ne dau o noua
perspectiva duhovniceasca, plina de sfintenie. Astfel, ele ne deschid
un univers extraordinar, de neatins. De aici si numirea de ,,taina" -
lucru greu de inteles pentru mintea omeneasca. Taina atinge, intru
intuneric, inima celui care s-a deschis catre ea. Taina Pocaintei cere
insa nevointa; iar aceasta inseamna curatia inimii omului, nevoia de
pocainta. Iar pocainta este un lucru extraordinar.
Orice Taina cere omului sa se indrepte catre Dumnezeu. Orice Taina cere
faptuire duhovniceasca; la Taina Marturisirii aceasta se cere insa la
modul cel mai inalt. Aici omul trebuie sa se pocaiasca, sa ia aminte la
sine insusi, sa doreasca sa se schimbe, sa se nasca din nou.
In timpurile noastre, Taina Pocaintei a devenit greu de inteles de
catre toti, chiar daca ne este cunoscut tuturor ca spovedania are ca
tel curatirea constiintei pacatosului care se caieste. Toate acestea ne
sunt destul de clare. In realitate, doar teoria ne este limpede. In
fapt insa, foarte rar intalnim un om care ar putea sa ne explice asa
cum ar trebui sa decurga spovedania si cum ar trebui sa ne raportam noi
la ea. Intelegerea acestei Taine este atat de departe... Si nu doar de
cei care se caiesc. Rostul pocaintei nu mai este inteles prea bine nici
de catre multi dintre preoti.
Exista o explicatie teologica a Tainei Botezului. S-a scris mult despre
Euharistie; s-a vorbit mult, de asemenea, despre Taina Cununiei si
despre Taina Preotiei. Insa despre Taina Pocaintei consideram ca nu s-a
scris indeajuns.
Pocainta, ca Taina, este punctul culminant in care duhovnicul se
intalneste cu ucenicul sau si prin care el are posibilitatea - si
datoria - sa patrunda in cele mai tainice unghere ale sufletului
omenesc; prin aceasta Taina el trebuie sa-l povatuiasca si sa-l ajute
pe om sa se descopere pana la capat, sa se deschida pe sine inaintea
lui Dumnezeu si inaintea lui insusi, fara sa tainuiasca ceva, spre a-si
infrange orice rautate, fatarnicie ori dorinta rusinoasa fata de
anumite lucruri, de a le tainui. Si in momentul unei asemenea
deschideri, desavarsite si irepetabile, care, desigur, presupune o
incredere maxima, preotul primeste posibilitatea sa indrume sufletul
celui ce se pocaieste; caci omul care se caieste vine si isi
incredinteaza sufletul in mainile duhovnicului.
Ucenicul procedeaza precum un bolnav care merge la medic. Adesea, cand
suferim, nu dorim sa mergem la medic, nadajduind ca intr-un anume fel
vom infrange boala si ne vom inzdraveni fara vreun ajutor. Exista insa,
desigur, si unele boli, din a caror pricina ne este extrem de neplacut
sa mergem la medic. Si omul ezita pe moment, cu nadejdea ca va depasi
cumva boala sa, insa aceasta nu trece. Atunci devine imperios necesar
ca el sa mearga la medic. Acesta uneori impune implinirea celor mai
neplacute proceduri. Omul trebuie sa se supuna, sa se sileasca pentru a
reusi sa-si infranga boala si sa ramana in viata.
Un lucru asemanator se intampla si in ceea ce priveste Taina Pocaintei.
Bolnavul se lasa pe mana medicului, a chirurgului, urca pe masa de
operatie, constient fiind ca o singura tremuratura a mainii poate sa-l
coste viata. Dar, indiferent de aceasta, isi asuma riscul, cu nadejdea
ca chirurgul va fi un medic bun, ca Dumnezeu ii va ajuta lui si il va
tamadui.
Mi s-a povestit odata ca au fost operate doua femei suferind de aceeasi
boala. Una a fost supusa unei grele operatii si s-a facut bine. Insa
cand a fost operata cealalta femeie, mana chirurgului a tremurat si el
a taiat putin mai mult decat trebuia. Si, cu toate ca bolnava nu a
murit imediat, starea ei s-a inrautatit. S-a stins dupa o luna. Intr-un
anume fel, situatia se aseamana si in cazul spovedaniei. Duhovnicul se
arata si terapeut, si chirurg, si psihiatru, si - desigur, inainte de
toate - tamaduitor duhovnicesc. Cel ce se caieste de pacatele sale
merge si ii incredinteaza sufletul sau. De masura in care el se lasa cu
adevarat in mainile tamaduitorului duhovnicesc atarna mult vindecarea
sa.
Exista deosebire intre tamaduitorul trupesc si cel duhovnicesc. Mai
inainte de a intra in cabinetul medicului, pacientul poate nici nu s-a
gandit ca de data asta va fi pus sa inghita un tub endoscopic, pentru a
fi consultat in interiorul sau. El nu a stiut despre acest lucru, insa
in cabinet i se spune: "Nu, tu nu vei iesi de aici fara acest control;
nu-ti vom da drumul. Orice s-ar intampla, trebuie sa facem asta..."
Poate sa-l convinga, dar poate sa-l si constranga; se intampla
cateodata ca oamenii bolnavi sa fie spitalizati cu de-a sila de catre
apropiatii lor, iar medicii sa le faca indata anestezia si sa urmeze o
operatie foarte grea pentru omul care nu-si cunoaste diagnosticul...
Si la spovedanie pot fi luate masuri radicale, insa aici este mult mai
greu, caci "operatia" nu poate fi facuta fara voia celui care se
pocaieste. Totul este determinat de catre voia lui, de catre credinta
lui. Iar duhovnicul nu dispune de mijloace de constrangere. El trebuie
sa fie foarte iscusit ca sa reuseasca a-l convinge pe cel ce se caieste
sa nu plece, sa nu se complaca in boala sa, ci sa inceapa tamaduirea
duhovniceasca. Duhovnicul trebuie sa se priceapa sa-l influenteze pe
omul care a venit la el, sa-l faca sa ia in serios problema bolii
duhovnicesti, sa simta pericolul acesteia. In cazul dat se cere insa un
dar pe care nu toti preotii il au. Este nevoie de o anume experienta in
comunicarea cu oamenii si de o insusire deosebita a relatiei cu ei, de
posibilitatea de a le insufla incredere.
Insa mai mult decat orice este nevoie de duhovnicie. De trebuinta este
ca duhovnicul sa fie asezat cu adevarat cu fata spre Cer, catre
Dumnezeu, in asa masura, incat omul care a venit la el sa simta indata
dimensiunea vietii duhovnicesti. Sa simta impreuna cu preotul ca aici
se deschide ceva cu desavarsire nou si, in acelasi timp, cea mai
importanta latura a vietii lui. E de trebuinta ca duhovnicul, prin
rugaciunea lui, prin viata lui, sa atraga binecuvantat ajutor de Sus.
Si cei mai buni duhovnici au fost intotdeauna duhovnicii cu viata
sfanta; nu psihanalistii, nu psihiatrii si psihologii, care lucreaza in
"centre de redare a increderii", dau cele mai bune sfaturi si se
orienteaza corect in starile sufletesti ale omului. Nu acesti experti
se arata cei mai buni tamaduitori duhovnicesti, ci doar oamenii cu
viata sfanta, care actioneaza cu alte metode, care dispun de
binecuvantate daruri, care stiu sa se roage, sa cheme ajutor de la
Dumnezeu si sa arate binecuvantata putere dumnezeiasca spre omul
neputincios si suferind.
Se intampla adesea ca la spital sa vina un om in aparenta sanatos si cu
zambetul pe buze. Sa spunem ca si-a luxat un picior. Si sa i se
recomande lui: "De mult nu ati mai trecut pe la policlinica, trebuie sa
treceti prin cateva examene, trebuie sa faceti cateva analize". Omul nu
vrea, caci se simte sanatos, insa este constrans. Iar in urma
analizelor se descopera ca acesta are cancer, lucru la care nici macar
nu se gandise vreodata. Crezand ca este pe deplin sanatos, el se
pregatea sa mearga la munte, intr-o excursie. I se spune insa: "Nu!
Este nevoie ca grabnic sa va internati in spital, sa fiti operat; fara
amanare. Si, desigur, chiar daca operatia va reusi, nu veti mai putea
merge la munte anul acesta".
Marturisirea formala
Ceva asemanator se intampla si in spovedaniile de astazi. Vin oamenii
care cauta dintr-o oarecare pricina sa duca o viata in sanul Bisericii
- fie sa o inceapa pe aceasta, fie sa o mentina. Insa ei nu se socotesc
pe sine ca fiind grav bolnavi. Adesea oamenii care vin la preot
patimesc, dar nu intotdeauna putem spune ca se intampla asa. Uneori
omul vrea sa se spovedeasca, sa se impartaseasca, sa traiasca o viata
imbisericita, insa este pe deplin incapabil sa se caiasca cu adevarat,
nu intelege ca este pacatos, nu isi simte pacatele. Un astfel de om se
limiteaza la o spovedanie formala. Si, in acest caz, preotului ii este
foarte usor sa spuna:
- Ei, bine, nu ai pacate asa de grave, n-ai gresit cu ceva greu - te
iert si te dezleg -, mergi si te impartaseste! Slava lui Dumnezeu, nu
ai omorat pe nimeni, nu esti un hot!
Daca se are in vedere cat de impovarati sunt preotii de parohie,
aceasta este un lucru pe deplin firesc. Insa, cu parere de rau, se
intampla adesea ca un astfel de om sa se afle in cea mai mare
primejdie. Caci el patimeste de o boala veche foarte grea, de boala
impietririi sufletesti, boala cea aducatoare de moarte a nesimtirii
pacatului, care poate sa-l conduca catre moarte mult mai devreme decat
acesta isi inchipuie si care poate sa-l impiedice sa mearga pe calea
aleasa. A scoate la iveala o astfel de patimire si a convinge bolnavul
sa se pocaiasca implica o mare nevointa, necesita mare pricepere, cere
multa dragoste si purtare de grija din partea duhovnicului.
Intr-atat lucrurile, in timpul spovedaniei, se simplifica, incat omul
abia isi enumera pacatele. Insa aceste pacate sunt urmarea unei actiuni
rele, care se savarseste in sufletul acelei persoane. Pacatele sunt
roada pomului celui rau, a vietii pacatoase. Inchipuiti-va ca un arbust
otravit se dezvolta si intru el se arata fructe otravite. Chiar daca
rupem fructele, am lasat pomul ca si in urmatorul an sa dea din nou
acelasi roade otravite. Cu alte cuvinte, noi nu am schimbat nimic in
sufletul omului daca doar iertam si dezlegam anumite fapte savarsite.
Problema pentru duhovnic este sa schimbe sufletul celui care se
pocaieste, sa fie smulsa radacina pacatului. Dar aceasta radacina
trebuie mai intai sa o aflam.
Patimile
Radacinile pacatoase, dupa cum ne invata Sfintii Parinti, sunt
patimile. Sistematizarea invataturii despre patimi ne este descrisa in
multe opere ale acestora. Sa enumeram cateva patimi ca exemplu:
imbuibarea pantecelui, desfranarea, iubirea de arginti, mania,
intristarea, grija de multe, slava desarta, mandria. Putem sa denumim
aceste patimi si in alt mod. Putem sa vorbim inca si despre voluptate,
despre invidie, despre iritare, despre iubirea de cinste - insa, in
linii generale, acestea sunt diferite chipuri ale patimilor ori patimi
inrudite, care pot sa fie desemnate cu felurite nume. Invatatura despre
viata duhovniceasca a omului nu este cuprinsa nicaieri cu o asa de
binecuvantata plinatate, intr-atat de minunat, ca la Sfintii Parinti ai
Rasaritului. Si orice crestin care vrea sa duca viata duhovniceasca, si
cu atat mai mult orice pastor, trebuie nu doar sa ia cunostinta de
ascetismul Sfintilor Parinti, ci trebuie necontenit sa fie in partasie
cu Parintii nevoitori, necontenit sa citeasca invataturile lor, ca sa
vieze in inima lui experienta vietii duhovnicesti. Si nu doar sa le
citeasca, ci sa le si puna in practica, sa duca o viata duhovniceasca,
spre a cunoaste din experienta duhovniceasca cele spuse de Sfintii
Parinti. Atunci preotul va putea sa-i explice omului care se pocaieste:
"Da, pacatul savarsit de tine este (ori ar putea fi) foarte greu. Insa
important nu este doar sa te caiesti de acest pacat, de aceasta fapta
ori greseala savarsita, ci mult mai important este sa ajungi la
pocainta pentru patima care a nascut ori naste permanent acest pacat,
si care pentru tine a devenit o boala primejdioasa. Trebuie sa intelegi
ca tocmai aceasta patima trebuie sa o dezradacinezi din inima ta,
pentru ca astfel sa-ti schimbi sufletul, sa-ti schimbi viata. Tu te vei
putea apropia de Dumnezeu doar atunci cand in viata ta duhovniceasca
savarsesti mai intai aceasta schimbare."
Ce este patima? Patima este o manifestare de natura spirituala careia
nu i se poate da pana la capat o explicatie rationala. Starea
duhovniceasca este mai inalta decat cea sufleteasca, insa de cele mai
multe ori nu poate fi cuprinsa de ratiune si, de aceea, in cazul
acesteia nu este cu putinta ca totul sa fie explicat si sa fie inteles
de catre mintea omeneasca. Totusi ar fi cu putinta sa se inteleaga cu
inima cand exista o anume experienta duhovniceasca.
Lasand la o parte invatatura Sfintilor Parinti, putem sa spunem ca
toate patimile actioneaza in inima omului intr-un mod tainic, in locul
actiunii spirituale firesti a sufletului, actiune harazita de
Dumnezeiasca Pronie la zidirea omului.
Un exemplu tipic de patima este alcoolismul. Cunoasteti ca in Psaltire
se spune: Vinul veseleste inima omului. Vinul este o bautura minunata,
aleasa de Hristos pentru cea mai inalta Taina a Bisericii - Euharistia.
E o bautura curata, care se intrebuinteaza la Liturghie, prefacandu-se
in Sangele lui Hristos. Ce poate fi mai inaltator? Vinul se
intrebuinteaza si in viata obisnuita, la praznice si la agape intre
prieteni. El isi are partea lui la mesele fratesti; iar intru aceasta
nu este nimic rau.
Insa obisnuinta intrebuintarii vinului poate sa se prefaca in
alcoolism, patima poate sa devina o boala nefireasca si chiar impotriva
firii. Atunci omul incepe sa il foloseasca intr-un alt mod. El deja
nu-l mai alege dupa calitate, ci importanta este taria. Important este
alcoolul. In cele din urma ii este indiferent ce are inaintea lui; este
pregatit sa bea orice doar ca sa se ameteasca, ca sa se imbete, spre a
simti intru sine lucrarea alcoolului. Desigur, nu se simte aceasta
atunci cand oamenii beau, cand merg in vizita si li se pune inainte un
pahar cu vin. Dar, cand lucrurile capata o alta turnura, se vadeste ca
pentru o sticla de vodca un om deprins cu bautura este gata sa-si
piarda si slujba, si familia. Un astfel de om pentru bautura isi pierde
totul: sotia, copiii, pozitia sociala, toti banii sai. Incepe sa fure,
chiar daca este amenintat ca va fi inchis. Alcoolicul inceteaza chiar
sa mai manance, caci nu mai are ce, insa nu inceteaza sa bea. Se
intampla ca asemenea oameni cuprinsi de patima betiei sa ajunga la
capatul puterilor, sa ii vezi cazuti prin santuri. Totusi, in fiecare
zi, intr-un fel sau in altul, ei cauta sticla cu vin fara de care nu
mai pot sa traiasca.
Implinirea patimilor devine pentru om o cerinta daunatoare, care este
mai puternica decat cele firesti. Si una ca aceasta poate sa ne mire.
Patima inlocuieste firea, asemenea cancerului care inlocuieste celule
obisnuite ale corpului omenesc cu altele, modificate. Aceste celule
incep sa creasca mai repede decat cele firesti, cuprind organele, corup
tesuturile trupului omenesc. Organele si vasele sanguine se
imbolnavesc, cuprinse fiind de cancer. Ele indeplinesc totusi oarecare
functii, insa poarta deja in ele moartea. Asemenea schimbare a vietii
normale a firii trupului va conduce, mai devreme sau mai tarziu, la
moarte.
Tot astfel actioneaza fiecare patima in parte. Ea ocupa locul miscarii
firesti a sufletului si se preface intr-un tesut patologic nou,
pervertit, al acelui suflet care incepe sa traiasca prin patimi in loc
sa vieze intru insusirile lui legiuite ce i-au fost harazite. Sfintii
Parinti spun ca fiecare patima este o lucrare a demonilor in om, o
lucrare a celui rau, omul devenind intotdeauna schimbat dupa atacul
demonilor.
In starea lui normala, acesta traieste prin harul lui Dumnezeu,
traieste prin Dumnezeu, insa este posibil ca el sa-L paraseasca pe
Dumnezeu si sa traiasca printr-un oarecare "har" intunecat. Simtind ca
viata fara har este cu neputinta, omul poate sa preschimbe harul si sa
vieze prin aceasta putere intunecata. Si, o data intrata in el, ea ii
preschimba starea normala a tesuturilor, precum aerul otravit, care, o
data absorbit, poate sa schimbe celulele si vasele, incat acestea,
treptat, devin canceroase.
Tot astfel este si cu lucrarea patimilor. Iar daca se intampla ca omul
sa nu observe la timp si daca nu incepe sa se lupte, mai devreme ori
mai tarziu aceasta lucrare va capata proportii, ajungand la masuri
infioratoare; ii va distruge viata, nu doar pe cea trupeasca, ci si pe
cea duhovniceasca. In lucrarea patimilor, ca in orice alt viciu, se
poate observa o logica bine inchegata. Mai intai, patimile actioneaza
in ascuns, intr-un chip duhovnicesc, insa mai apoi, intr-un stadiu
avansat, ele incep sa schimbe sufletul omului atat din punct de vedere
emotional, cat si din cel al stabilitatii. In cele din urma se schimba
insasi viata trupeasca. Recurgem din nou la pilda despre alcoolism: la
inceput aceasta este o simpla patima, omul devine incet, incet
incapabil sa se mai gandeasca la altceva, in afara de bautura; este, cu
toate acestea, pe deplin sanatos. Mai apoi patima se transforma intr-o
stare de boala, dupa care bautura incepe sa dea dureri de cap si
halucinatii. In stadiul ultim se ajunge la ciroza. Astfel este procesul
de dezvoltare al fiecarei patimi.
Prin urmare patima este vietuire demonica. De aceea, cel mai adesea,
Sfintii Parinti cu dreptate graiesc ca in om lucreaza demonul
desfranarii, demonul betiei, demonul imbuibarii pantecelui. Deseori ei
chiar nu socotesc de trebuinta sa specifice unde este patima si unde
este demonul, caci se poate vorbi de unul si acelasi lucru. Patima este
o lucrare demonica. Oamenii cuprinsi de demoni sunt numiti indraciti.
Uneori se fac incercari de izgonire a demonilor. Iar Parintii cu viata
sfanta au reusit una ca aceasta.
Invatatura despre viata duhovniceasca si despre patimi demonstreaza ca
fiecare om care se supune lucrarii patimilor este indracit intr-o anume
masura. Dar masura acestei posedari este diferita. Daca patima se
salasluieste in inima omului si il constrange sa o urmeze, acesta este
deja sub puterea ei. Un astfel de om nu mai este stapan asupra sa, ci
implineste voia demonilor. Ganditi-va voi insiva cat de infiorator este
acest lucru, aceasta cale pierzatoare, acest drum catre moartea
duhovniceasca. Insa duhovnicul este dator sa actioneze precum un medic
- sa-i ajute sa-si constientizeze patima oricarui om care vine la el,
sa-l deprinda sa lupte cu ea, sa-l convinga pe omul care se pocaieste
de necesitatea acestei lupte. Asemenea medicului care vede culoarea
palida a fetei unui pacient si poate sa-i spuna: "Stiti, trebuie sa va
faceti niste analize. S-ar putea sa aveti tuberculoza", iar altuia
poata sa-i spuna: "Ar fi bine sa vedeti ce-i cu ficatul, s-ar putea sa
aveti pietre la fiere", tot astfel si duhovnicul trebuie sa inteleaga,
sa vada, sa cerceteze sufletul omului, ca sa-i explice celui care se
pocaieste starea lui si sa-i dea mijloacele de tamaduire. Iata datoria
preotului!
In timpurile noastre, acest lucru se intampla insa destul de rar la
spovedanie. Cum la fel de adevarat este ca spovedania noastra se
preface in cu totul altceva... "Te iert si te dezleg!", chiar daca
rugaciunea de dezlegare nu se citeste tuturor.
Un preot iscusit mi-a spus:
- Nu se poate ca tu, care citesti atator oameni rugaciunea de
dezlegare, sa-ti frangi limba?
L-am intrebat:
- Ce inseamna una ca asta? Cum sa-ti frangi limba?
- Ei, cum? Oare nu stii ca preotii in varsta aproape intotdeauna
vorbesc foarte repede, mai mult pe deasupra? Ei deja nu mai pot sa
pronunte unele cuvinte; ajung chiar ca si multe fraze sa le pronunte
peltic ... si turuie mai departe. Unul ca acesta si-a frant deja limba,
nu poate sa mai pronunte, caci de mii de ori a repetat una si aceeasi
formula, grabindu-se intotdeauna; iar din aceasta pricina a inceput sa
pronunte in acest mod.
Astfel, limba "franta" "curge" cel mai adesea in viata noastra
bisericeasca - mai ales la spovedanie. Prin urmare, daca nu stim cum
trebuie sa procedam, pe nimeni, niciodata, sa nu indreptam si sa nu
orientam pe calea cea dreapta. Caci indreptam catre necunoscut, daca nu
cunoastem care este drumul adevarat, bun si drept.
Cand vorbim despre spovedanie, trebuie sa spunem ca feluritele pacate
si patimi au nevoie de leacuri aparte, de un tratament adecvat. Si aici
trebuie sa se spuna ceva despre ceea ce numim tipologia pacatelor. Fata
de oameni nu trebuie sa avem insa o abordare schematica; nu este nevoie
ca ei sa fie impartiti in grupe foarte rigide: unul este asa, iar altul
este altminteri; sa le punem eticheta si sa-i aranjam ca pe rafturi. Si
totusi, dupa cum bolile pot sa fie cercetate sistematic, si aici pot fi
descoperite oarecare gradatii, care ar putea sa ajute pastorul sa se
orienteze pe marea acestei lumi, ce ameninta adesea sa ne inghita.
(din: Protoiereu Vladimir Vorobiev, Duhovnicul si ucenicul, Ed. Sophia
si Cartea Ortodoxa, Bucuresti 2009)
Preot David Marian, parohia Nuntasi , Constanta
Despre autor
Marian David preot Marian David
Colaborator
82 articole postate
Publica din 03 Ianuarie 2014
IFRAME:
https://web.archive.org/web/20160505184052if_/http://www.facebook.com/w
idgets/like.php?href=http://www.crestinortodox.ro/credinta/taina-spoved
aniei-143692.html
> <
Duhovnicul si ucenicul. Vesnicia, bolile sufletesti si problemele
crestinilor de astazi
Duhovnicul si ucenicul. Vesnicia, bolile sufletesti si problemele
crestinilor de astazi
Femeia si problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox
Femeia si problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox
Psihiatria si problemele vietii duhovnicesti
Psihiatria si problemele vietii duhovnicesti
Spovedania unui pacatos
Spovedania unui pacatos
Publica un articol
Aboneaza-te la newsletter
Email ____________________
[anewsletter?1677775935]
Introdu codul din imagine: ____________________
Aboneaza-te acum
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
11 Aprilie 2014
Vizualizari: 1225
Voteaza:
*
* 1
* 2
* 3
* 4
* 5
Taina Spovedaniei [143692_spovedania_w180.jpg] 5.00 / 5 din 1 voturi.
*
Cuvinte cheie:
Taina Spovedaniei spovedania marturisirea taina marturisirii pacatelor
Adauga comentariu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.
RETELE SOCIALE
* [mobile_icon.png] Aplicatii mobil
* [pen_icon.png] Scrie articole
* Similare
* Cele mai noi
* Cele mai cautate
*
+ Emil Cioara - Duhovnicul si Taina Spovedaniei in Biserica
Ortodoxa - Recenzie Emil Cioara - Duhovnicul si Taina
Spovedaniei in...
Duhovnicul si Taina Spovedaniei in Biserica Ortodoxa - Cartea
aceasta care, cu...
+ Taina Spovedaniei - urcus catre Hristos Taina Spovedaniei -
urcus catre Hristos
Spovedania este taina prin care credinciosul caindu-se de
pacatele sale si...
*
+ Despre cei ce indumnezeiesc nunta Despre cei ce indumnezeiesc
nunta
Despre cei ce indumnezeiesc nunta, ca si cum ar socoti ca vine
prin propria...
+ Pastrarea trezviei Pastrarea trezviei
Sufletul tuturor indeletnicirilor in Domnul este
luarea-aminte. Fara...
+ Deschideti inimile voastre Deschideti inimile voastre
Deschideti inimile voastre pentru ca Sfantul Duh sa scrie in
ele chipul lui...
*
+ Parintele Selafiil, invatator al blandetii si al simplitatii
neprefacute Parintele Selafiil, invatator al blandetii si
al...
Pentru prima data am intrat in chilia parintelui Selafiil cu
totul intamplator...
+ Despre blesteme Despre blesteme
Mare lucru este ca omul sa aiba binecuvantarea lui Dumnezeu,
ne spune Cuviosul...
+ Sfantul Nectarie - vindecatorul de cancer Sfantul Nectarie -
vindecatorul de cancer
Sfantul Nectarie din Eghina este praznuit pe 9 noiembrie.
Moastele Sfantului...
Comunitatea Crestin Ortodox
Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri
Forumul Crestin Ortodox
* Universul Credintei
* Acatiste
* Rugaciuni
* Predici - Predica
* Pastorale
* Slujbe si randuieli
* Sfaturi duhovnicesti
* Calendar Ortodox
* Anunturi Umanitare
* Sarbatori
* Craciun
* Paste
* Colinde
* Colinde Audio
* Datini, obiceiuri si superstitii
* Vietile sfintilor
* Retete de post
* Bucataria de post
* Biserici si Manastiri
* Biserici si Manastiri din Romania
* Biserica in lume
* Harta Manastirilor
* Pelerinaje
* Parinti
* Educatie
* Arta bizantina
* Morala
* Istoria Bisericii
* Liturgica
* Drept bisericesc
* Dogmatica
* Secte si culte
* Biserica Ortodoxa
* Religiile lumii
* Sanatate si stiinta
* Religie si filosofie
* Biblia
* Vechiul Testament
* Noul Testament
* Carti Ortodoxe
* Dictionare
* Dictionar mitologic
* Dictionarul Teologilor Romani
* Dictionar Religios
* Poezie Ortodoxa
* Povestiri cu talc
* Interviuri
* Editoriale
* Liturghie
* Credinta
* Audio Ortodox
* Religie
* Remember
* Povestea numelor
* Reportaj
* Icoane facatoare de minuni
* Canoane
* Urari de sarbatori
* Credinta pentru copii
* Biblia pentru copii
* Educatia copiilor
* Ghicitori
* Jocuri
* Povestiri audio
* Povestiri cu talc
* Rugaciuni copii
Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe
CrestinOrtodox.ro
____________________
Aboneaza-te
[badge_active.jpg]
* Am uitat parola
* Cont nou
* Login
[Tot site-ul__________] Introduceti textul a Tot site-ul
* Tot site-ul
* Sectiuni site
* Manastiri in Romania
* Articole
* Audio Ortodox
* Stiri
* Carti ortodoxe
* Credinta pentru copii
* Dictionar
* Imagini
Inchide
CAUTA
Email sau Nume Utilizator ____________________
Parola ____________________
Submit
[ ] Logare automata
* CrestinOrtodox.ro
* Credinta
* | Taina Spovedaniei
Rugciunea Intalnire cu Dumnezeul cel Viu
Rugciunea Intalnire cu Dumnezeul cel Viu Crestinismul ii ofera omului
acces direct la Dumnezeu, Care il asculta pe om, il ajuta si il
iubeste. Aceasta este deosebirea fundamentala dintre crestinism si, de
exemplu, budism, in care - in timpul meditatiei - rugatorul abordeaza o
anumita... 15.00 Lei
Taina artei. A deveni artist dupa chipul lui Dumnezeu
Taina artei. A deveni artist dupa chipul lui Dumnezeu Cartea actorului
hollywoodian Jonathan Jackson, Taina artei. A deveni artist dupa chipul
lui Dumnezeu este atat un eseu despre menirea crestina a artei, cat si
o confesiune a autorului despre convertirea sa la Ortodoxie. 20.00 Lei
Comentariu la Faptele Apostolilor vol. I
Comentariu la Faptele Apostolilor vol. I Multora nici macar nu le este
cunoscut faptul ca exista aceasta carte, nici cel ce a scris-o si a
alcatuit-o. De aceea am judecat sa-mi dau silinta mai ales pentru ea,
ca sa-i invat pe cei necunoscatori si ca sa nu fie uitata si ascunsa o
asemenea... 32.00 Lei
Crucea lucreaza in lume. Omilii pentru perioadele liturgice de peste an
Crucea lucreaza in lume. Omilii pentru perioadele liturgice de peste an
Hristos vine intru slava Sa pe Cruce. Acest adevar demoleaza toate
conceptiile noastre despre ceea ce este slava, toate ipotezele noastre
despre cinste si putere. Intr-adevar, rastoarna imaginea noastra despre
cine si ce este Dumnezeu. 18.00 Lei
Glas de lauda. Cantarile biblice din rugaciunea liturgica
Glas de lauda. Cantarile biblice din rugaciunea liturgica Paisprezece
cantari preluate din diverse carti ale Vechiului si Noului Testament
ocupa un loc special in Biblia crestina: ele apar reunite pentru prima
data in secolul al V-lea, formand o colectie poetica asezata dupa
Psaltirea din codexul... 34.50 Lei
Osanda si izbanda. Viata voievodului martir Miron Barnovschi
Osanda si izbanda. Viata voievodului martir Miron Barnovschi Au existat
in istoria neamului romanesc voievozi de tara care si-au inscris numele
definitiv intre ctitorii si martirii acestui pamant si care pot
constitui modele de jertfa, cuviinta, echilibru pentru generatiile care
vin din urma. 17.00 Lei
Parintele Adrian Fageteanu asa cum l-am cunoscut. Marturia unei ucenice
Parintele Adrian Fageteanu asa cum l-am cunoscut. Marturia unei ucenice
Chipurile trecute in vesnicie ale marilor duhovnici romani ai secolului
20 devin, incetul cu incetul, in drumul lor spre sinaxar, icoane
veghetoare si calauzitoare, iar cei care le zugravesc, cand cu pensula,
cand cu condeiul, sunt cei ce ... 9.00 Lei
Ghid pentru o casnicie implinita
Ghid pentru o casnicie implinita Acest ghid, care isi propune sa ofere
cateva instrumente necesare in construirea unei casnicii implinite, are
doua parti. Prima dintre ele ofera cateva repere de luat in
considerare: ce pietre de capatai sunt necesare si care sunt factorii
de risc ... 15.00 Lei
Leacuri si retete manastiresti aprilie-iunie 2016
Leacuri si retete manastiresti aprilie-iunie 2016 Leacuri: Seva de
mesteacan ne scapa de oboseala cronica Propolis, scut in fata tuturor
bolilor Untisorul este un bun tonic digestiv si detoxifiant Musetelul
sau floarea-raiului, vindecator in orice anotimp Salcia si yucca
amelioreaza durerile... 8.90 Lei
IFRAME:
https://web.archive.org/web/20160505184052if_/http://www.crestinortodox
.ro/trafic.html
Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, va exprimati
acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe despre
utilizarea lor. Inchide