.
#alternate Modificare Wikipedia (ro)
IFRAME:
https://archive.org/includes/donate.php?as_page=1&platform=wb&referer=h
ttps%3A//web.archive.org/web/20220419192157/https%3A//ro.wikipedia.org/
wiki/Psihopatie
Wayback Machine
https://ro.wikipedia Go
38 captures
08 Jan 2014 - 13 Nov 2023
Oct APR Jun
Previous capture 19 Next capture
2021 2022 2023
success
fail
About this capture
COLLECTED BY
Collection: Media Cloud
A longitudinal web archival collection based on URIs from the daily
feed of Media Cloud that maps news media coverage of current events.
TIMESTAMPS
loading
The Wayback Machine -
https://web.archive.org/web/20220419192157/https://ro.wikipedia.org/wik
i/Psihopatie
Psihopatie
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Sari la navigare Sari la cautare
Criminologie
si penologie
Pentonvilleiso19.jpg
Teorie
. Anomie
. ferestre sparte . Eficacitate colectiva . Analiza criminalitatii
. Criminalizare . Asociere diferentiala . Devianta . Teoria
etichetarii . Psihopatie . Alegerea rationala . Control social .
Dezorganizare sociala . Invatare sociala . Presiune . Subcultura .
Interactionism simbolic
. Victimologie
Tipuri de infractiuni
. Impotriva umanitatii
. Gulere albastre . Corporativ . Juvenila . organizata . Politica
. Ordinea publica . Stat . Stat-corporatii . Fara victime . Gulere
albe
. Razboi
Penologie
. Denuntarea . Descurajare . Incapacitate . Proces . Rau penal .
Inchisoare
* . reforma
* . abolire
. Detinut
* . Abuzuri comise asupra detinutilor
* . Drepturile detinutilor
. Reabilitare
. Recidiva
Justitia in penologie
. Participativa . Restaurativa . Retributiva
. Izolare
Scoli
. Scoala de la Chicago
. Scoala clasica . Criminologia conflictelor . Criminologia mediului
. Scoala feminista . Scoala de la Frankfurt . Criminologia
integrativa . Scoala italiana . Realismul de stanga . Criminologie
marxista . Scoala neoclasica . Scoala pozitivista . Scoala
postmodernista
. Realism de dreapta
* v
* d
* m
Tulburari de personalitate
Cluster A (ciudat)
* Paranoida
* Schizoida
* Schizotipala
Cluster B (dramatic)
* Antisociala
* Borderline
* Histrionica
* Narcisica
Cluster C (anxios)
* Evitanta
* Dependenta
* Obsesiv-compulsiva
Nespecificate
* Depresiva
* Haltlose
* Pasiv-agresiva
* Sadica
* Masochista
* Psihopata
* v
* d
* m
Psihopatia este o trasatura de personalitate caracterizata prin
comportament antisocial, capacitate redusa de a avea remuscari si
empatie, alaturi de lipsa de control a comportamentului.
[ ]
Cuprins
* 1 Analiza generala a psihopatilor
+ 1.1 Caracteristici comune
+ 1.2 Psihopatul este impredictibil si mincinos
+ 1.3 Clasamentul facut de ziarul The Independent
* 2 Diagnostic
* 3 Strategia manipulativa de baza a unui psihopat
+ 3.1 Faza 1 - Faza de evaluare
+ 3.2 Faza a 2-a - Faza de manipulare
+ 3.3 Faza a 3-a - Faza de abandonare
* 4 Cum isi controleaza psihopatii victimele
+ 4.1 Dupa Braiker
+ 4.2 Dupa Simon
* 5 Vulnerabilitatile exploatate de psihopati
* 6 Motivatiile psihopatilor
* 7 Note
* 8 Vezi si
* 9 Legaturi externe
+ 9.1 Martha Stout
+ 9.2 Alte conexiuni
Analiza generala a psihopatilor[modificare | modificare sursa]
Caracteristici comune[modificare | modificare sursa]
Caracteristicile comune ale celor cu aceasta tulburare de personalitate
sunt:
* mint sau fura in mod persistent;
* tendinta de a viola drepturile altora (la proprietate, fizica,
sexuala, legala, emotionala);
* inabilitatea de a pastra un serviciu;
* lipsa de interes fata de siguranta sa si a altora;
* lipsa regretului ca au facut rau altora;
* prezenta unui farmec superficial;
* impulsivitate;
* un simt extrem de indreptatire;
* inabilitatea de a-si face sau a mentine prietenii.
Persoanele cu tendinte psihopatice sunt puternic axate pe propriile lor
dorinte si nu manifesta empatie pentru altii. Acesti oameni nu tin cont
de norme si reguli si au o inclinatie mai mare spre a comite
infractiuni.
Sunt oameni care au trasaturi narcisiste si egoiste, cu o parere foarte
buna despre sine si cu o incredere exagerata in propriile abilitati.
Persoanele cu trasaturi machiavelice sunt cinice, distante emotional si
neafectate de morala. Ele insala si manipuleaza oamenii pentru a obtine
avantaje personale.
Un psihopat este o persoana care nu prezinta empatie, mustrari de
constiinta, are un comportament lipsit de inhibitii, poate fi
deseori carismatic.
Desi cateodata se avanta in manifestari histrionice de emotie, o fac
doar cu scopul de a castiga simpatia. Altminteri, raman imperturbabili
in situatii de criza, inclusiv in cazul unui divort sau al unei
despartiri de o persoana importanta (desi nu prea exista vreo persoana
care sa fie intr-adevar importanta pentru ei), nu simt prea multe nici
la moartea cuiva din familie, nici daca sunt descoperiti ca au comis o
crima si nici cand sunt pedepsiti pentru activitatile lor ilegale.
Psihopatii sunt superficiali din punct de vedere emotional, dar si
pentru ca sunt invidiosi, lacomi si dornici de putere. Isi doresc tot
ceea ce au altii, orice ar considera ei dezirabil. Poate fi un nou
partener, un nou loc de munca, prestigiu, bogatie sau familie. Vor sa
aiba relatii de succes fara a oferi dragoste, onestitate si fidelitate.
Pentru a-si consolida sentimentul de superioritate, dupa o perioada pe
care o vom numi "falsa luna de miere" - sau asa numita perioada de
ispitire, de seductie - isi pun la pamant partenerii (si pe toti
ceilalti) si le cultiva slabiciunile. Pentru a putea duce la capat
aceasta indeletnicire fara a munci prea mult, psihopatul ii seduce, ii
intimideaza si ii manipuleaza pe cei din jur, colegi de serviciu sau
prieteni.
Psihopatul este impredictibil si mincinos[modificare | modificare sursa]
Pentru a se imbogati nu se dau inapoi de la a comite fraude. In general
vorbind, psihopatii nu se pot opri la nimic si la nimeni, pentru ca au
nevoie constanta sa-si schimbe interesul. Mai devreme sau mai tarziu
oricum vor simti insatisfactie, se vor plictisi de tot ce au in viata
si isi vor dori ceva in plus sau ceva diferit. Psihopatii sunt
impredictibili chiar si in impredictibilitatea lor. Nimeni nu poate
spune dinainte cand vor incepe sa saboteze viata altora, ba chiar si pe
a lor, pentru aceste scopuri.
Minciunile psihopatului sunt daunatoare, el minte cu malitie, ca si cum
ar face o forma de sport. Pentru el, minciuna functioneaza ca un mijloc
de a-i controla pe altii, manipulandu-le perceptia asupra realitatii
(ceea ce expertii numesc abuz psihologic - engl. "gaslighting").
Pentru ei, aceasta este o forma ieftina de divertisment. Ca urmare a
superficialitatii lor emotionale si a incapacitatii de a se lega de
ceilalti, psihopatii se plictisesc rapid. Golul lor psihologic ii
impinge catre o eterna cautare, vor mereu alti oameni pe care sa-i
poata folosi si noi modalitati de a incalca regulile sociale.
Pot simti placere pe moment, pot simti voiosie sau incantare atunci
cand reusesc sa-si atinga scopurile. Prin contrast, simt frustrare
temporara sau furie atunci cand dorintele lor sunt incalcate. Nu pot
experimenta, insa, emotii adanci, cum ar fi dragostea pentru celalalt,
empatia, mila, remuscarile, tristetea, regretul si nici macar
anxietatea sau depresia.
Principala lor emotie este dispretul si sfidarea fiintelor umane,
emotie pe care o mascheaza cel mai adesea sub masca unei pojghite de
sociabilitate si sarm. Atunci cand intalneste oameni noi, psihopatul
efectueaza o analiza intuitiva in termeni de costuri/beneficii pentru
a-i clasifica in categoria tintelor, a complicilor sau a obstacolelor
in ceea ce si-a propus intr-un anumit moment. Tintele sunt folosite pe
post de complici, dupa care sunt inlaturate, in momentul in care
utilitatea lor expira.
Clasamentul facut de ziarul The Independent[modificare | modificare sursa]
The Independent face un clasament al profesiilor in care sunt cele mai
multe sanse de a da peste un psihopat.
1. Presedintii de companii, temutii si respectatii CEO.
2. Avocatii,
3. Personalul din industria audiovizuala,
4. Personalul din vanzari,
5. Chirurgii,
6. Jurnalistii,
7. Politistii,
8. Clericii,
9. Bucatarii sefi,
10. Functionarii publici.
Diagnostic[modificare | modificare sursa]
Diagnosticul este in general rezervat pacientilor cu varsta peste 18
ani.
Un diagnostic necesita, de asemenea, prezenta a cel putin trei din
urmatoarele criterii:
* escrocherii si inselaciuni;
* impulsivitate sau esecul de a planifica;
* iritabilitate si agresivitate;
* un dispret constant fata de munca;
* un dispret constant fata de siguranta sa si a celor din jur;
* lipsa regretului si a remuscarilor.
Strategia manipulativa de baza a unui psihopat[modificare | modificare sursa]
Dupa Hare si Babiak^[1], psihopatii se afla tot timpul in cautare de
oameni pe care sa-i insele. Abordarea psihopatului include trei faze:
Faza 1 - Faza de evaluare[modificare | modificare sursa]
Unii psihopati sunt pradatori oportunisti si agresivi care vor profita
de aproape orice persoana pe care o intalnesc, in timp ce altii sunt
mai rabdatori, asteptand victima perfecta. In ambele cazuri, psihopatul
analizeaza constant utilitatea potentiala a unui individ - ca sursa de
bani, putere, sex sau influenta.
Unor psihopati le place o provocare, in timp ce altii vaneaza persoane
vulnerabile. In timpul fazei de evaluare, psihopatul este capabil sa
determine punctele slabe ale potentialei victime, pe care le va folosi
pentru a seduce.
Faza a 2-a - Faza de manipulare[modificare | modificare sursa]
Odata ce psihopatul a identificat o victima, incepe faza de manipulare.
In timpul acesteia, psihopatul isi poate asuma un rol, o masca special
creata pentru a "prinde" la victima respectiva. Un psihopat va minti
pentru a castiga increderea victimei. Lipsa de empatie si vinovatie a
psihopatilor le permite sa minta fara probleme; ei nu vad nicio valoare
in a spune adevarul decat daca ii ajuta sa obtina ceea ce vor.
Pe masura ce interactioneaza cu victima, psihopatul evalueaza cu grija
personalitatea acesteia. Ea ii ofera o imagine a trasaturilor si
caracteristicilor victimei. Unui observator atent, personalitatea
victimei poate dezvalui insecuritati sau slabiciuni pe care aceasta
vrea sa le minimizeze sau sa le ascunda. Ca student pasionat al
comportamentului uman, psihopatul va testa cu grija taria interioara si
nevoile care fac parte din eul intim al victimei si eventual va
construi o relatie personala cu aceasta.
Personajul pe care il joaca psihopatul - "personalitatea" cu care
victima are o relatie - nu exista in realitate. Este construit din
minciuni intretesute cu grija pentru a prinde victima in plasa. Este o
masca, una din mai multe, creata de psihopat pentru a se potrivi cu
nevoile psihologice si asteptarile victimei.
Victimizarea are un caracter de prada; duce adesea la un sever
prejudiciu financiar, fizic sau emotional. Relatiile adevarate,
sanatoase, sunt construite pe respect si incredere reciproca; se
bazeaza pe schimbul onest de idei si sentimente. Convingerea gresita a
victimei ca legatura cu psihopatul are oricare din aceste
caracteristici este motivul pentru care acesta are succes.
Faza a 3-a - Faza de abandonare[modificare | modificare sursa]
Faza de abandonare incepe atunci cand psihopatul decide ca victima nu
ii mai este de folos. Psihopatul/psihopata isi abandoneaza victima si
trece la alta. De obicei, in cazul relatiilor romantice, un psihopat
isi va asigura relatia cu victima urmatoare inainte de a o abandona pe
cea actuala. Cateodata, in aceasta faza psihopatul are trei persoane cu
care jongleaza:
* cea abandonata recent, pe care o pastreaza in cazul in care nu ii
merge cu celelalte doua;
* cea pe care o manipuleaza in prezent si care este pe cale de a fi
abandonata;
* a treia persoana, care este ademenita de psihopat anticipand
abandonarea victimei actuale.
Abandonarea poate avea loc subit si fara ca victima sa stie ca
psihopatul cauta pe altcineva. Nu vor exista scuze, sau cel putin nu
unele sincere, pentru raul si durerea pe care o provoaca.
Cum isi controleaza psihopatii victimele[modificare | modificare sursa]
Dupa Braiker[modificare | modificare sursa]
Braiker^[1] a identificat urmatoarele moduri de baza prin care
manipulatorii isi controleaza victimele:
* Recompensa pozitiva - include lauda, sarmul
superficial, simpatia superficiala (lacrimi de crocodil), cereri de
scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atentie, expresii faciale
cum ar fi rasul sau zambetul fortat; recunoastere publica.
* Recompensa negativa - include sacairea, urlatul, tratamentul
silentios, intimidare, amenintari, injuraturi, santaj emotional,
invinovatire, imbufnare, plansete si facutul pe victima.
* Recompensa intermitenta sau partiala - Recompensa negativa partiala
sau intermitenta poate crea un climat in care persista frica si
nesiguranta. Recompensa pozitiva partiala sau intermitenta poate
incuraja victima sa persiste - de exemplu la majoritatea jocurilor
de noroc, jucatorul castiga bani din cand in cand, dar poate pierde
in total.
* Pedeapsa
* Invatarea in urma unei traume - folosirea abuzului verbal, a furiei
explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili
dominanta sau superioritatea; chiar si un singur incident care
implica un asemenea comportament poate conditiona sau invata
victimele sa nu-l supere/confrunte/contrazica pe manipulator.
Dupa Simon[modificare | modificare sursa]
Simon^[2] a identificat urmatoarele tehnici manipulative:
* Minciuna: Pe moment e greu de spus daca cineva minte, desi deseori
adevarul iese la iveala dupa un timp, cand deja e prea tarziu. Un
mod de a reduce sansele de a fi mintit este de a intelege ca
indivizii psihopati sunt experti in arta minciunii si a trisatului,
facand frecvent aceste lucruri, deseori cu subtilitate.
* Minciuna prin omisiune: Aceasta este o forma subtila de minciuna,
comisa prin omiterea unei parti semnificative din adevar. Aceasta
tehnica se mai utilizeaza in propaganda.
* Negarea: Manipulatorul refuza sa admita ca el sau ea a facut ceva
rau.
* Justificarea: O scuza prezentata de manipulator pentru
comportamentul neadecvat. Justificarea este strans legata de spin.
* Minimizarea: Un tip de negare cuplata cu argumente aparent
rationale. Psihopatul spune ca comportamentul lui/ei nu este atat
de daunator sau iresponsabil precum sugereaza altcineva, de exemplu
spunand ca o insulta a fost doar o gluma.
* Atentia sau neatentia selectiva: Psihopatul refuza sa acorde
atentie oricarui lucru care l-ar abate de la agenda sa, spunand
lucruri cum ar fi "Nu vreau sa aud".
* Diversiunea: Manipulatorul nu acorda un raspuns direct unei
intrebari directe, ci face o diversiune, directionand conversatia
catre un alt subiect.
* Evaziunea: Similara cu diversiunea, dar aici se ofera raspunsuri
vagi, irelevante, divagatii sau expresii ambigui.
* Intimidarea mascata: Psihopatul isi pune victima in defensiva
folosind amenintari voalate (subtile, indirecte sau subintelese).
* Culpabilizarea: Un tip aparte de tactica de intimidare. Un
manipulator se adreseaza constiintei victimei si sugereaza ca
acesteia nu ii pasa indeajuns, ca e prea egoista sau ca o duce prea
usor. De obicei, asta face ca victima sa se simta prost, punand-o
intr-o pozitie inferioara, provocandu-i anxietate si indoiala de
sine.
* Rusinarea: Manipulatorul foloseste sarcasmul si ocara pentru a
amplifica frica si indoiala de sine in victima. Manipulatorii
folosesc aceasta tactica pentru a-i face pe ceilalti sa se simta
nevrednici si prin urmare, sa li se supuna. Tacticile de rusinare
pot fi foarte subtile, de exemplu o privire apriga, un ton al vocii
neplacut, comentarii retorice sau sarcasm subtil. Manipulatorii te
pot face sa te simti rusinat pentru simplul fapt ca ai indraznit sa
li te opui. Este o modalitate efectiva de a crea un sentiment de
inadecvare in victima.
* Jucarea rolului de victima ("sarmanul/a de mine"): Manipulatorul se
portretizeaza ca fiind o victima a circumstantelor sau a
comportamentului altcuiva pentru a
provoca mila, simpatie sau compasiune. Oamenii care se ghideaza in
functie de constiinta si carora le pasa nu suporta sa vada pe
nimeni suferind si psihopatului ii este usor sa se folosesca de
simpatie pentru a obtine cooperare.
* Invinovatirea victimei: Aceasta este o tactica eficienta de a pune
victima in defensiva, mascand totodata intentia agresiva a
manipulatorului.
* Jucarea rolului de servitor: Agenda personala este mascata de
pretextul servirii unei cauze nobile, de exemplu spunand ca se
comporta intr-un anumit fel din "supunere" sau pentru ca se afla
"in slujba lui Dumnezeu" sau a unei figuri autoritare similare.
* Seductia: Psihopatii folosesc sarmul superficial,
lauda, magulirea sau sprijinul fatis al altora pentru a le castiga
increderea si loialitatea.
* Proiectarea vinii (datul vinii pe altii): Manipulatorul gaseste
un tap ispasitor, deseori in moduri subtile, greu de detectat.
* Simularea inocentei: Psihopatul incearca sa sugereze ca raul facut
nu a fost intentionat sau ca nu a facut lucrul de care este acuzat.
Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat. Aceasta
tactica face ca victima sa se indoiasca de propria judecata sau
chiar de sanatatea ei mintala.
* Simularea confuziei: Manipulatorul face pe nestiutorul, pretinzand
ca nu stie despre ce vorbesti sau ca e confuz cu privire la o
problema importanta care i-a fost adusa la cunostinta.
* Afisarea furiei: Psihopatul exprima furie pentru a afisa suficienta
intensitate emotionala si manie, pentru a soca victima si a o face
sa se supuna. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se preface.
El vrea ceva si "se enerveaza" daca nu obtine lucrul respectiv.
Vulnerabilitatile exploatate de psihopati[modificare | modificare sursa]
Dupa Simon^[2], manipulatorii psihopati exploateaza urmatoarele
vulnerabilitati pe care le pot avea victimele:
* naivitatea - victimei ii este greu sa accepte ideea ca unii oameni
sunt sireti, necinstiti si nemilosi sau e in negare cand e
victimizata.
* constiinciozitate exagerata - victima este inclinata sa acorde
manipulatorului beneficiul indoielii si sa priveasca lucrurile din
perspectiva acestuia, in care da vina pe victima.
* incredere in sine scazuta - victima se indoieste de sine,
lipsindu-i increderea si hotararea, existand o probabilitate mare
de a intra in defensiva foarte repede.
* intelectualizare - victima incearca din greu sa inteleaga
psihopatul si crede ca acesta are un motiv intemeiat pentru care se
comporta asa.
* dependenta emotionala - victima are o personalitate dependenta sau
docila. Cu cat victima este mai dependenta emotional, cu atat este
mai vulnerabila in fata manipularii sau exploatarii.
Dupa Kantor^[3], oamenii care prezinta urmatoarele carecteristici sunt
vulnerabili in fata manipulatorilor psihopati:
* incredere exagerata - oamenii onesti presupun adesea ca si ceilalti
sunt onesti. Se bazeaza pe oameni pe care abia ii cunosc, fara sa
le verifice competenta etc. Acestia se indoiesc rareori de
asa-zisii experti.
* altruism exagerat - opusul psihopatului, prea onesti, prea corecti,
prea empatici.
* impresionabilitate - sunt sedusi repede de cei cu sarm superficial.
De exemplu, voteaza pentru politicianul mincinos care pupa copiii.
* naivitate - nu pot crede ca in lume exista oameni necinstiti pentru
ca daca ar fi, nu ar fi lasati sa actioneze.
* masochism - le lipseste respectul de sine si ii lasa inconstient pe
manipulatori sa profite de ei, crezand ca o merita din cauza unui
sentiment de vinovatie.
* lacomie - cei lacomi si neonesti pot cadea prada unui psihopat care
ii convinge usor sa faca ceva imoral.
* imaturitate - au o judecata defectuoasa, cred afirmatiile exagerate
ale reclamelor.
* materialism exagerat - o prada usoara pentru camatari sau cei care
se ocupa cu scheme de imbogatire rapida.
* dependenta psihologica - cei dependenti simt nevoia sa fie iubiti
si prin urmare sunt predispusi sa accepte ceva ce ar trebui sa
refuze.
* singuratate - oamenii singuri pot accepta orice forma de contact cu
oamenii. Un strain psihopat poate oferi companie umana, dar cu un
anumit pret.
* narcisism - narcisistii sunt inclinati sa cada prada laudelor
nemeritate.
* impulsivitate - acestia iau decizii in graba, de exemplu ce sa
cumpere sau cu cine sa se casatoreasca, fara a-i consulta pe
ceilalti.
* frugalitate exagerata - nu pot refuza o afacere chiar daca cunosc
motivul pentru care ies atat de ieftin.
* batranetea - cei in varsta pot deveni istoviti si mai putin
capabili de a se ocupa de mai multe lucruri odata. Cand primesc o
oferta, e mai putin probabil sa se gandeasca ca ar putea fi o
inselatorie. Sunt predispusi sa ofere bani unei persoane care are o
poveste trista. Vezi abuzul de batrani.
Motivatiile psihopatilor[modificare | modificare sursa]
Manipulatorii au trei motivatii posibile:^[4]
* Nevoia de a-si atinge scopurile si de a castiga cu orice cost.
* O nevoie puternica de a avea sentimente de putere si superioritate
fata de ceilalti.
* Nevoia de a fi in control.
De cele mai multe ori motivatiile care stau la baza actiunilor acestora
devin absolut ireale, de necrezut.
Psihopatul va folosi cu siguranta strategia de inselaciune, dar aceasta
in realitate este rareori necesara pentru supravietuirea lor. Un
psihopat milionar nu ar avea nici o remuscare sa fure de la un copil
infometat. Evident, supravietuirea milionarului nu este miza.^[5]
Nu exista nici o logica evidenta a posibilelor motive care ar putea sta
la baza unui astfel de comportament.
Psihopatii scapa de multe ori de justitie din aceste motive. In
procesele penale, urmarirea penala este necesara pentru a atribui un
motiv inculpatului. Cu toate acestea, in cazul psihopatilor, motivele
lor sunt atat de bizare si de neinteles, incat chiar daca un procuror
ar putea explica, majoritatea juratilor nu l-ar crede.
Psihopatul poate ataca, viola, ucide, dar ceea ce face este doar
rareori o crima din pasiune. Toate actiunile sale sunt in schimb un
plan rece si calculat pentru a obtine ceea ce isi doreste.
Dintre toate tipurile de personalitati deviante care traiesc in
societatea noastra, psihopatul este de departe cel mai distructiv, cel
mai de succes si cel mai putin inteles. In acelasi timp, psiohopatul
este cel mai bine "ascuns" si cel mai greu de demascat, datorita
abilitatii sale cameleonice extraordinare.
Note[modificare | modificare sursa]
1. ^ Robert, Hare; Paul, Babiak (2006). Snakes in Suits: When
Psychopaths Go to Work. ISBN 978-0061147890
2. ^ ^a ^b Simon, George K (1996). In Sheep's Clothing: Understanding
and Dealing with Manipulative
People. ISBN 978-0965169608 (referinta pentru intreaga sectiune)
3. ^ Kantor, Martin (2006). The Psychopathology of Everyday
Life. ISBN 978-0275987985
4. ^ Braiker, Harriet B. (2004). Who Is Pulling Your Strings ? How to
Break The Cycle of Manipulation. ISBN 0071446729
5. ^ Verstappen, Stefan H. (2011). The Art of Urban Survival
Vezi si[modificare | modificare sursa]
* Manipulare psihologica
* Psihoza
* Fanatism
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Martha Stout[modificare | modificare sursa]
* ro Stout, Martha -- Psihopatul de alaturi: Cum sa-l recunosti si sa
te aperi de el -- Biblio Carti
* en Stout, Martha -- The Sociopath Next Door -- Amazon.com
Alte conexiuni[modificare | modificare sursa]
* en Can A Test Really Tell Who's A Psychopath? NPR audio, text and
expert panel report, 2011
* en What Psychopaths Teach Us about How to Succeed Scientific
American, October 2012
Informatii bibliotecare
* LCCN: sh94003383
* NDL: 00570399
Adus de la
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Psihopatie&oldid=14722465
Categorie:
* Psihopatie
Categorii ascunse:
* Pagini ce folosesc legaturi automate catre ISBN
* Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
* Articole Wikipedia cu identificatori NDL
* Articole Wikipedia cu control de autoritate
Meniu de navigare
Unelte personale
* Nu sunteti autentificat
* Discutii
* Contributii
* Creare cont
* Autentificare
Spatii de nume
* Articol
* Discutie
[ ] romana
Vizualizari
* Lectura
* Modificare
* Modificare sursa
* Istoric
[ ] Mai mult
Cautare
____________________ Cautare Salt
Navigare
* Pagina principala
* Schimbari recente
* Cafenea
* Articol aleatoriu
* Facebook
Participare
* Cum incep pe Wikipedia
* Ajutor
* Portaluri tematice
* Articole cerute
* Donatii
Trusa de unelte
* Ce trimite aici
* Modificari corelate
* Trimite fisier
* Pagini speciale
* Legatura permanenta
* Informatii despre pagina
* Citeaza acest articol
* Element Wikidata
Tiparire/exportare
* Creare carte
* Descarcare ca PDF
* Versiune de tiparit
In alte proiecte
* Wikimedia Commons
In alte limbi
* Afrikaans
* a+l+e+r+b+y+tm
* m+c+r+j+
* Asturianu
* Az@rbaycanca
* B"lgarski
*
* Catal`a
* w+r+d+
* Cestina
* Dansk
* Deutsch
* Ellynika'
* English
* Esperanto
* Espanol
* Eesti
* Euskara
* f+a+r+s+
* Suomi
* Franc,ais
* Frysk
* Gaeilge
* E+B+R+J+T+
*
* Hrvatski
*
* Bahasa Indonesia
* Ido
* Islenska
* Italiano
*
* Jawa
*
* Latina
* Letzebuergesch
* Lietuviu
* Latviesu
* Bahasa Melayu
* Nederlands
* Norsk nynorsk
* Norsk bokmaal
* Portugues
* Russkij
* Scots
* Srpskohrvatski / srpskohrvatski
* Simple English
* Slovencina
* Slovenscina
* Shqip
* Srpski / srpski
* Sunda
* Svenska
*
*
* Tuerkc,e
* Ukrayins'ka
* Tie>'ng Vie>-.t
*
*
*
Modifica legaturile
* Ultima editare a paginii a fost efectuata la 28 decembrie 2021, ora
09:49.
* Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons cu
atribuire si distribuire in conditii identice; pot exista si clauze
suplimentare. Vedeti detalii la Termenii de utilizare.
* Politica de confidentialitate
* Despre Wikipedia
* Termeni
* Versiune mobila
* Dezvoltatori
* Statistici
* Declaratie cookie
* Wikimedia Foundation
* Powered by MediaWiki